Pupăturile și celelalte tandrețuri dintre Elena Udrea și noul ei gagel au fost avansate și disecate de presă. Cu naivitatea vecină cu prostia caracteristică presei noastre. Căci ele trebuie privite nu ca o expansiune sentimental-hormonală, ci ca o manevră abilă a unei hoaște trecute prin ciur și dârmon. Nu-s alea pupături și pipăieli veritabile, cum nu-s eu popă. De ce?
În primul rând, pentru că a fost ales drept cadru pentru punerea lor în scenă un restaurant, nu o cameră discretă. Un restaurant, ca să existe martori câți vrei.
Pe urmă, damele din categoria blondei băsiste nici nu prea înțeleg semnificația sărutului. De aceea, nici nu îl cultivă. Să-l fi pupat pe partener drept pe portofel, asta da, aș mai fi înțeles. Sau să-i fi făcut alte năzbâtii cu buzele, iar aș fi înțeles. Dar așa, pupăturile respective – depuse fix pe buze – scârțâie mai tare ca o Dacia 1300 dată la programul rabla.
Mai e ceva. Păi, să fi fost schimbul de salivă sentimentală pe bune, nu i-ar fi rupt ranchiunosul Băsescu capul pupăciosului? Nu l-ar fi porționat cu toporul și l-ar fi pus în pungi de plastic, pe care le-ar fi plasat în diverse tomberoane din locuri puțin circulate?
E o simplă pistă falsă. Nimic altceva. Individa intenționează să acrediteze ideea că are o legătură pasională plină de amoare hormonală. Pentru ca acuși, când i-o fi Justiției lumea mai dragă, să trântească un plod, cu unicul scop de a scăpa de pușcărie.
E un procedeu omologat. Așa a procedat și creatoarea de mode Irina Schrotter, acum vreo două decenii, când a păstrat un copil dintr-o legătură extraconjugală, pentru a primi o condamnare cu suspendare, pentru trafic de influență. La fel a făcut și o pupilă de-a lui Vlasov, una pe nume Magda Țepoi, ca să ia cu suspendare pentru o fraudă din fonduri europene.
Știți ceva? Nu m-ar mira ca de la Băsescu să fi venit ideea.
