UDEȘTI (III). În 1890, comuna Udești, incluzând doar satul Udești, avea 2.000 locuitori, primar fiind George Cortușan. Ilie Cosmiuc și George Muntean erau învățători, paroh era Vasile Popovici, iar cantor bisericesc – Leon Popovici.
O colectă a darurilor de nuntă, strânsă, în octombrie 1891, de cantorul bisericesc Leon POPOVICI, de conducătorul de școală Ilie Cosmiuc și de socrul mic, proprietarul Ananie Neamțu, tatăl Zamfirei, pe care o mărita după fiul primarului Udeștilor, în 1891, Ioan alui Georgi Mihaiescu, păstrează următoarele nume ale unor localnici: N. Fallheier, parohul Vasile Popovici, Nicolae Căpitan, Leon Popovici, Ilie Cosmiuc, Ananie Neamțu, Maria Căpitan, Anton Zachmann, Gavril alui Georgi Mihaiescu, Giorgi alui M. Ciubotariu, Gavril Niculi, Ioan alui Gavril Mihaiescu, Constantin alui Georgi Mihaiescu, Gavril N. Griga, Domnica Mânicariu, Vasile alui Toader Mânicariu, Georgi alui Simion Mihaiescu, Georgi Cimpoieș, Constantin Neamțu, Georgi alui Gavril Cortușan, Dimitrie Ienachevici, Nicolae Rotariu, Georgi alui Al. Griga, Nicolae Ștefuruc, Gavril Lăcătâș, Georgi alui Miron Ciubotariu, Vasile Căpitan, Ioan alui Cosma Bolohan, Georgi Popovici, Constantin Hâncu, Mihai alui Dimitrie Cimpoieș, Nicolae M. Rotariu, Simion alui Gavril Mihaiescu, Constantin Muntean, Manolachi Varzariu, Vasile Cortușan, Mihalachi Mânicariu, Gavril Capră, Ioniță Jescu, Ioan D. Mânicariu, Nicolae Cioban, Giorgi Sabie, Gavril alui Toader Mânicariu, Nicolae Rață, Georgi Filipciuc și Dimitrie Hrenciuc[1].
Corul de plugari din Udești, înființat în 1901 de cantorul Ambrosiu Popovici, avea următoarea alcătuire:
Tenori I: Teodor Cimpoeș, Mihai Dragoman și George Cibotar.
Tenori II: Mihai Bucandar și George alui Dimitrie Motrici.
Bas I: Ioan alui Dimitrie Mihaescul și Leon Dragoman.
Bas II: Nicolai Rotar, Vasile Jescu și Nicolai Hâncu[2].
Cabinetul de lectură din Udești, „Unirea de sub Oadeci” a organizat, în 3 august 1902 „o petrecere poporală cu dans… în grădina spațioasă a gospodarului Nicolai Beligan… frumos decorată cu copăcei de mesteacăn, cu icoana Maiestății Sale, împodobită cu cununi de flori și steagurile imperiului și cel tricolor… Se aflau 2 muzici la fața locului, cari te făceau să uiți, cel puțin pe câteva momente, de grijile acestei vieți trecătoare; iar când mai cântau câte o horă, fără voie ți se mișcau picioarele. Apoi s-a toastat în sănătatea Împăratului, s-a așezat lumea la masă și s-au ținut cuvântări înfocate de către Leon Popovici, de profesorul Grigori Filimon, ctitorul însoțirilor raiffeisiene în Bucovina, de loc din Udești, de parohii Doroftei și Sârbul, de primarul Constantin Jescu, petrecerea continuând până în zorii zilei următoare[3].
La Udești, în comuna natală a martirului Grigore Filimon (Plavalar, 11 iunie 1869 – Cernăuți, 21 septembrie / 5 octombrie 1905), ctitor al băncilor populare românești din Bucovina, însoțirea raiffeisiană s-a înființat în 1901, sub direcțiunea lui Gavril Cibotar, din însoțire făcând parte și cătunul Poiana Silion. Cabinetul de lectură „Unirea” funcționa, din 1899, în casa lui Vasile Mihăescu, cu 89 membri, 10 cărți, 87 florini și 85 creițari avere, din conducerea bibliotecii sătești făcând parte Vasile Popovici, Ilie Cosmiuc și Ioan Reuț.
Biserica Sfântului Dimitrie din Udești a fost construită, prin grija protopresviterului Vasile Popovici, în anul 1900. În 1907, paroh era protopresviterul Vasile Popovici, născut în 1819, preot din 1848, paroh din 1855, cantor fiind, din 1901, Leon Popovici, născut în 1851.
Din 1866, funcționa la Udești o școală cu 4 clase[4].
La Udești s-au născut poetul Gavril Rotică (1 mai 1881), scriitorul Eusebie Camilar (7 octombrie 1910), criticul literar Constantin Călin (22 iunie 1940), muzicologul și compozitorul Viorel Munteanu (2 mai 1944), poetul Constantin Ștefuriuc (5 mai 1946), poetul Liviu Popescu (7 iulie 1948) și poetul și publicistul Mircea Motrici (24 martie 1953).
[1]GAZETA BUCOVINEI, Nr. 62/1891, p. 4
[2]DEȘTEPTAREA, Nr. 95/1902, p. 3
[3]DEȘTEPTAREA, Nr. 64/1902, p. 2
[4]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1907 p. 162