Vecinii noștri din raioanele Cernăuți și Hliboca au început cu toate forțele reconstrucția zonelor afectate de inundații. Răvășiți de revărsările Prutului și Siretului, care au năvălit peste gospodăriile oamenilor cu viituri care au ajuns până la 7 metri, ucrainenii s-au mobilizat ca în situație de război. Prima grijă a fost ca sinistrații să primească hrană, apă și medicamente, apoi s-au apucat să facă curățenie după dezastrul lăsat de ape, cu armata și cu voluntari și să restabilească toate canalele de comunicație.
În raionul Hliboca, cel mai apropiat de granița cu România, comisarul de armată Iurii Vasilievici Bulici ne-a spus că are 500 de militari mobilizați în raion.
Ieri dimineață, câțiva militari care aveau cel mult 19 ani decolmatau albia unui râu peste care se terminase de reconstruit un pod distrus de apele învolburate. Podul de beton cu două benzi a fost reconstruit în doar două zile, solid, pentru a putea suporta greutatea utilajelor mari care îl traversau pentru a ajunge în alte zone afectate de inundații. „Până la amiază, la noi în raion vor fi gata două poduri și îl începem pe al treilea”, ne-a spus șeful administrației regionale Hliboca, Petru Panciuc.
La el în raion 25 de poduri au fost ruinate, au fost inundate 258 de case, cinci comune au fost izolate complet și au fost evacuate 168 de persoane.
Din păcate, la Hliboca au fost și victime, cinci persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil.
Pagubele materiale se ridică, la o primă evaluare, la 18 milioane de dolari numai în Hliboca.
Prima tranșă de ajutoare în Ucraina – între 200 și 1000 de dolari Grigore Cozac al lui Arcadie are 61 de ani și ieri avea casa și curtea încă pline de mâl. Abia mai are putere să vorbească. Ne spune că tatăl lui a fost în armata română și a murit în Ungaria. Locuiește singur și are o pensie de 120 de dolari. Își plânge munca luată de ape și îngropată în mâl și afirmă că fără ajutorul statului nu va avea niciodată puterea să refacă nici măcar jumătate din ce a avut.
„Situația este sub control, problemele se vor rezolva conform programului stabilit. Avem la lucru circa 4000 de oameni, oameni de la administrație, voluntari și soldați, nu mai sunt case izolate, legăturile telefonice și rutiere au fost refăcute, alimentarea cu energie electrică s-a reluat. Statul a aprobat un avans pentru ajutoare financiare de 200 de dolari pentru fiecare persoană care a avut casa inundată, de 500 de dolari pentru cei care au avut casele afectate mai grav și de 1000 de dolari la cei cu casele distruse. Fiecare familie în care a fost un deces din cauza inundațiilor primește 21.000 de dolari. Banii au ajuns deja la administrația regională, urmează ca azi și mâine să fie distribuiți”, ne-a mai spus Petru Panciuc.
100 de milioane de dolari doar pentru reconstrucția drumurilor din regiunea Cernăuți La Cernăuți, prin decret prezidențial, a fost decisă situație excepțională. Guvernatorul de Cernăuți, Vladimir Kuliș, ne-a prezentat, ieri, situația regiunii pe care o conduce: cele mai grave inundații din ultima sută de ani, cu 11 morți, o persoană dispărută, 197 de localități afectate, 40 de poduri, dintre care unele strategice, au avut de suferit, 297 de case distruse complet, peste 10.000 de persoane evacuate și 53.000 de animale moarte.
Cadavrele animalelor trebuie îndepărtate cu rapiditate, în caz contrar Cernăuțiul riscând să se confrunte cu probleme sanitare serioase. Inundațiile au declanșat și alunecări de teren, care pot provoca în continuare pagube.
În oraș, podurile solide au rezistat, au fost inundate însă cartierele din apropierea Prutului și bazarul din Cernăuți, cel mai mare din Europa de Est.
Pentru cei care au trecut Prutul spre bazar, le spunem că nivelul râului a ajuns, conform militarilor, la nivelul podului.
„Apreciem că sunteți astăzi aici pentru ca populația din ambele părți ale graniței să știe situația reală în urma stihiei care s-a abătut asupra Bucovinei. Cu ajutorul dumneavoastră, Europa va putea să vadă situația reală din această regiune”, a declarat Vladimir Kuliș în fața delegației ziariștilor din România.
El a precizat că pagubele în regiunea Cernăuți depășesc 300 de milioane de dolari și că de 100 de milioane de dolari are nevoie numai pentru reconstrucția drumurilor.
Banii pentru drumurile din Cernăuți au fost direcționați deja de guvern de la alte proiecte, din alte zone.
Conform guvernatorului, populația din regiunile neafectate s-a mobilizat foarte bine și a venit în sprijinul sinistraților, la fel ca și armata și organizațiile de voluntari. De asemenea, firmele care lucrează la refacerea drumurilor și podurilor în zonele sinistrate o fac gratuit și tot gratuit vor fi refăcute și casele distruse.
Sâmbătă noaptea, Prutul nu s-a putut trece nici cu amfibiile Ieri, raionul Putila era în continuare izolat, dar de pe aeroportul din Cernăuți se făceau transporturi regulate de apă, alimente și medicamente cu elicopterele.
Un alt raion extrem de grav afectat a fost Noua Sulița. Șeful Departamentului de protecție a populației în situații de urgență, lt.col. Anatoli Dutka, ne-a spus că cel mai afectat a fost raionul Putila, iar al doilea, ca amploare a pagubelor, a fost Noua Sulița.
În satul Tărășuți din acest raion apa a ajuns până la 5-7 metri.
Lina Godian are 30 de ani și doi copii. Soțul i-a murit în urmă cu 10 ani și își crește copiii cu ajutorul tatălui ei, cu care locuiește în aceeași curte. Zidurile casei au rămas în picioare, dar în casă apa i-a distrus tot. O echipă de militari a venit după amiază să o ajute să curețe curtea. Femeia este nemulțumită de ajutorul dat de stat, pe care îl consideră mult prea mic față de nevoile oamenilor.
„Am auzit că se dau câte 1000 de grivne (200 de dolari) și tona de ciment e 1500 de grivne. Casa se desface, nu am putut salva nimic și ne dă 1000 de grivne?! Mai bine să nu ne dea, decât să ia norodul în râs”, a spus Lina Godian.
Ea recunoaște că autoritățile i-au avertizat din timp că vor urma inundații, dar foarte mulți oameni au refuzat să-și părăsească locuințele pentru că n-au crezut că Prutul va veni atât de mare și va mătura tot în cale.
Svetlana Evghenia, locțiitorul președintelui administrației din raionul Noua Sulița, ne-a povestit cum în noaptea de 26 spre 27 iulie viteza Prutului era atât de mare încât nici cu amfibiile nu au putut trece pentru a ajunge în zonele mai tare afectate, de la granița cu Republica Moldova.
„Sâmbătă noaptea am vrut să trecem cu amfibiile ca să ajungem în satele Mămăliga, Costiceni și Dranița, dar Prutul era așa de rapid, că nu am reușit. Doar cu catamaranele am trecut”, a declarat femeia.
Cei mai buni experți din Ucraina lucrează deja la proiectele noilor diguri, baraje și poduri În Noua Sulița au ajuns ieri 200 de militari, cu corturi și camioane-spitale de campanie pentru a începe reconstrucția satelor.
„Prioritățile noastre acum sunt curățenia, dezinfecția fântânilor, despăgubirea completă a celor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor și reconstrucția comunicațiilor. Folosim armata la înlăturarea efectelor inundațiilor. Ceea ce s-a întâmplat acum a arătat că nu am fost suficient de pregătiți să facem față acestor cataclisme și fără o acțiune în comun cu vecinii noștri nu vom putea lăsa nimic urmașilor noștri. Toate construcțiile care se vor face de acum în albiile râurilor- poduri, baraje, diguri se vor construi luând în calcul urgia care a avut loc. Cei mai buni experți proiectanți din Ucraina sunt deja aici și fac calcule pentru viitoarele construcții hidrotehnice”, a fost concluzia guvernatorului de Cernăuți.
La finalul întâlnirii cu presa din România, Vladimir Kuliș a ținut să transmită regretele și compasiunea sa familiilor din Suceava care au avut de suferit în urma inundațiilor de săptămâna trecută.
