Tutti frutti… cu dragoste (24). Nevasta fugită cu drăguțu

Spirit (tradițional). ”Oricine a avut prilejul să vie în mijlocul sătenilor, să asculte glumele și ironiile lor, a putut vedea cu prisosință excepționala istețime de spirit a poporului românesc, inteligent, pătrunzător, zeflemist și necruțător cu prostia omenească. Sarcasmul lui fin, natural, sănătos, svârlit în forme lapidare, uimește și stârnește admirația tuturor. Redăm mai jos un exemplu de dibăcie în a persifla pe un soț nătâng, mințit de nevasta lui isteață și spirituală, care se blestemă astfel, răspunzând dojenilor lui: – Doamne, Doamne! Ia-mi moartea mea și zilele bărbatului, / Să rămân văduvă săracă, Cu doi boi și-o vacă. / Să fac pita cât mălaiul, / S’o mănânc goală, cu lapte / Și cu două ouă coapte. El: Bine, măi muiere, de ce te blestemi așa, a pietre seci? / Ea: – Cum să nu mă blestem mă, / Cum să nu mă blestem, / Dacă tu bani n’ai făcut, / Birul nu ți l-ai plătit, / Și eu sunt silită să-mi dau trupul chinului,/ Pe mâna străinului, / Să-ți fac banii birului?” (Auzită de la venerabilul învățător pensionar Grigore Constantinescu-Morunglav, Caracal. ”Veselia”, 1941)
Specii.„Numai două specii de femei există în viața și memoria unui bărbat: acele pe care le compromiți și acele care te pot compromite”.
Dilemă.”Azi sunt o femeie sfâșiată între groaza că totul se poate schimba și groaza, la fel de mare, că totul poate continua exact la fel pentru tot restul zilelor mele. «Hai să o luăm pe scări», a spus el, în timp ce așteptam liftul, în fața biroului. Apoi mâna lui a atins-o ușor pe-a mea. Cea mai delicată atingere – și am simțit un fior electrizant. M-am simțit vie.“ Danica s-a luminat la față amintindu-și acest eveniment. „Și, știți ce, asta m-a șocat, pentru că habar n-aveam că doream să simt asta.” (Paulo Coelho, ”Adulter”)
Somn de vară. În încăpere / liniștea e așezată în vase de lut / căni enorme cu vine albastre, / stăpânul casei umbla nevăzut / și arunca câte-un fruct mirositor / și colorează tăcerea în portocaliu, / aromele plutesc în aburii / din rana unui animal cu trupul viu. / Și arborii mă ling pe chip, / mirosul fructelor încet mă otrăvește, / adorm într-o femeie tânără / pe care forma fructelor o-ncercuiește. (Gabriela Melinescu)
Prostituție.„Cea mai veche îndeletnicire din lume, după politică”, are, curios, sensul actual doar începând cu secolele XVI-XVII (deci e un semineologism). Până atunci, profesionistele amorului plătit erau numite cu cuvinte evocând murdăria, mirosurile urâte (actualele cuvinte „pute” (fr.), „puta” (span.), provin din vechiul adjectiv „put” (dihorul se numește „putorius putorius”). Mai surprinzător este faptul că inițial cuvântul evocat aici era un termen religios: în latină, „pro statuere” însemna a înfățișa mulțimii statuia unui zeu, a unui împărat, apoi desemna expunerea publică a mărfii, spre vânzare. Putem concluziona firesc – în ordine etimologică, desigur – că orice discurs politic (el prezintă, propune, invocă și convoacă publicul) este, literal, o „prostituare”. De unde reiese explicația logică, deloc ironică aici, a primului enunț-axiomă al acestui punct.
Cheie.Un cavaler urma să plece în cruciadă. Își făcu bagajele, își puse armura cea grea… puse centura de castitate la nevastă și, apoi, dădu cheia centurii de castitate celui mai bun prieten: – Dacă eu nu mă întorc în următorii 3 ani din lupta cu păgânii, o poți avea pe nevastă-mea! Apoi, își văzu de drum. După o oră de mers, prietenul lui fidel îl ajunse din urmă, supărat: – Mi-ai dat, prietene, iată, altă cheie! De unde se vede că încă din Evul Mediu prietenii de familie sunt ca și ciorapii rupți la vârf: trebuie să fie cârpiți ca să fie buni!
Carne.„Dragostea, ca și războiul, are mereu… carnea ei de tun”. (Émile Augier)
Nevasta fugită cu drăguțu.”Sub creangă de tufă verde / Tânără nevastă șede / Tăt cu struț și cu liuliuț. / Da doru, ca tâlharu, / Și-o făcut drum p-acolo. / – Hei, tu, tiancă nevesteancă, / Lasă struțu și liuliuțu, / Fugi în lume cu drăguțu… / Da’ atâta o-amăgit, / Fiuțu și l-o urât / Și cu mândru și-o fugit. / Numai ea și-o rupt și-o zis: / – Tu, tidruț, lemnu mândruț, / lan pleacă-ți tu vârvuțu / Să-mi anin eu liuliuțu, / Să mă duc cu drăguțu. / Tidru vârfu l-o plecat, / Liuliuțu l-o d-aninat. / Fiuțu și l-o lăsat, / Cu drăguțu și-o plecat. / Gându-i locu la un loc, / La mijlocu unui codru, / Și acolo jos ședeau, / Murguțiu și-l poposeau / Numai ea și-o rupt și-o zis: / – Pentru negru streinel / Lăsai fiuț mititel. / Ea-napoi și-o d-înturnat, / Pe fiuț că l-o aflat / În caldă ploaie scăldat, / Că vântuțu lin și-o suflat / Pe fiuț l-o legănat. / Când la fiuț și-o sosit / Cu fiuțu și-o grăit: / – Tu, fiuț, dragu mamii, / Cum poți în lume trăi? / Pentru negru streinel / Lăsatu-te-am mititel. / – M-ai lăsat, lăsat să fiu, / Eu altă mămucă știu. / Ciutele țâța mi-o dat, / Ploaie caldă și-o plouat / Și pe mine m-o scăldat; / Vântuț lin că și-o suflat, / Pe mine m-o legănat, / Dumnezeu nu m-o lăsat. / Tu te du-n mare bănat. / Nu-mi trebe doicitu tău, / Că doici-m-a Dumnezău.” (culegător: Petru Bilțiu-Dăncuș, colecție 1893-1907)
Propagandă (rusească).Câteva cifre, care vin să lămurească eficiența propagandei ruse în interiorul Rusiei și peste hotarele acesteia… evident și în România: 100 de miliarde de dolari aloca anual Kremlinul, în 2022, pentru propagandă… E o cifră rostită de Constantin Borovoi, fost deputat în Duma de Stat, cel care a înființat în Rusia prima televiziune independentă, actualmente cetățean american, redactor al revistei ”America”. În completare vine Nevzorov, cunoscutul publicist rus, fugit din Rusia, un vehement luptător împotriva războiului din Ucraina… Acesta susține că pe teritoriul Federației Ruse activau 20 de canale TV federale, care emit așa cum le este dictat de Kremlin, 239 de canale regionale, care imită ceea ce spun cele 20 de canale naționale, 700 de stații radio și 65 de ziare… Toate au un singur mesaj, cel care vine de la Kremlin… Interesant că acest mesaj ajunge și peste hotarele Federației Ruse… Poate doar un pic mai redactat, ajustat discursului, să zicem, din România, din Europa… (Eugenia Guzun)
Armata celor o mie de târfe.Cronica lui Georg Kraus, fost notar al Sighișoarei, educat la școli din țară și din străinătate, prezintă aspecte inedite legate de fenomenul prostituției secolului al XVII-lea. Kraus povestește de prezența armatei sultanului în 1663 în Transilvania, în contextul războiului între otomani și habsburgi. „Câteva din femeile noastre destrăbălate, aflând de poftele urâte ale turcilor și de aplecarea lor spre desfrâu, multe asemenea ușuratice, femei măritate și fete, au început să dea năvală la turci. Ele au rămas la turci cu veșminte schimbate și au fost întrebuințate de ei ca țiitoare. Când, însă, în cele din urmă, alteța sa princiară și domnii s-au văzut că răul se lățește prea mult, iar năvala femeilor sporește zilnic și din ce în ce mai mult, Cuciuc Pașa a fost rugat să pună stavilă neastâmpărului și vieții zilnice destrăbălate ale turcilor”, scrie Georg Kraus. Peste o mie de femei adunate din locurile prin care a trecut armata otomană – unele provenind din cetatea Corona și împrejurimile acesteia – s-au pripășit pe lângă tabăra otomană. După cum relatează Georg Kraus, un număr destul de mare dintre acestea au fost aduse în piața din Sighișoara, unele fiind îmbrăcate în haine turcești, iar altele în hainele lor. Femeile au fost bătute cu nuiele, apoi legate laolaltă cu funii lungi și alungate din oraș spre locurile lor de baștină. Tot cronicarul Kraus povestește despre câțiva soldați otomani care siluiesc o femeie dintr-o periferie a Brașovului. Soțul nefericitei a încercat să o apere, dar este răpus de turci. Dregătorii orașului îi judecă pe violatorii ucigași și-i condamnă la decapitare, lucru care aduce brașovenilor mai multe persecuții din partea otomanilor.” (monitorulexpres.ro)