Tușați de tușier



Da, cu arbitrajul am să încep, precum juniorul. Tușierul din plan îndepărtat mi s-a părut dubios încă din prima repriză când l-a oprit pe Tănase din niște faze anodine, ceea ce l-a făcut mai degrabă caraghios. Apoi, în repriză, ar fi fost de revăzut lansarea ce a premers autogolului la care au conlucrat Chivu și Tamaș. Cum nu se poate vorbi de așa ceva în condițiile unui amatorism cras al televiziunii ucrainene (tot astfel vor transmite și turneul final de peste doi ani?!), putem intui după dinamica fazei că tușierul a ratat un ofsaid petrecut sub nasul lui. La caraghioslâcul general al meciului a contribuit și centralul cu o fază demnă de cel mai burlesc fotbal: Daniel Niculae e semnalat, ca mai mereu, în poziție de ofsaid, dar pentru că nu mai avea șanse să ajungă mingea, centralul face semn ca jocul să continue. Portarul îl vede însă pe tușier cu steagul sus și trimite mingea în zona respectivă pentru a se executa prezumtiva lovitură liberă indirectă. Niculae interceptează cu ușurință și se lansează spre poartă. Văzând asta, arbitrul se răzgândește și fluieră ofsaid… Ce hilari, cehii!
În ciuda scăpărilor lui Lobonț, în spatele său e un gol mare, mai mare decât alea pe care le ia el. Ăștia tineri care vin din urmă sunt subțiri rău, poate Lung junior să confirme sau să răsară altul de niciunde. Fundaș dreapta n-am mai avut de la Dan Petrescu și Contra încoace. Alternativa la Maftei este Săpunaru, asta dacă nu-l îngropăm definitiv de Ogăraru. Pe partea opusă, Raț continuă să dea un randament oscilant, dar în meciurile cu miză de obicei se mobilizează. Alternativa este Radu Ștefan. În centrul apărării avem cele mai multe variante. Chivu se simte mai bine în postura de central, unde plasamentul compensează lipsa de viteză. Odată expulzat de la Dinamo, Tamaș are șanse bune de a-și crește nebănuit cota. Aici mai putem conta și pe Goian sau Rădoi.
La centru-i epicentrul. Pe dreapta, Roman nu e rău, centrează bine, dar nu e decisiv. La Brașov nu joacă sub nici o presiune, nici cupe europene, nici retrogradare, așa că plafonarea îi dă târcoale. Nu-i departe nici Ghioane care a greșit îngrozitor de mult. De un an acceptă postura de rezervă la Dinamo Kiev fără să se revolte (prin joc, nu altfel). Nici Rădoi n-a rupt gura târgului, dar prins într-un sistem mai coerent, își poate face treaba cu brio. Tănase ar trebui să plece din mediul toxic de la Steaua și poate chiar din România. Aici presa de scandal stă cu obiectivul pe fundul mare al petardei sexy, iar patronul îl învață să nu facă sex, ci să se împreuneze… Pentru el, Tamaș poate fi un exemplu de urmat. Deac are de-acum o vârstă și ar trebui deja să-și facă simțită prezența în teren, nu să fie mulțumit cu bifarea convocărilor. Aici, la mijlocul terenului, alături de acest Răduț, avem câțiva jucători tineri care ar trebui obișnuiți de pe-acum cu atmosfera, pentru a le da încrederea și impulsul necesare unei preluări a ștafetei: Torje, Bourceanu, Alexe, Ropotan. În locul lor, a fost convocat Dică!! A fost cea mai aiuritoare decizie a lui Lucescu, de departe. În schimb, junele Bud, una dintre revelațiile returului, a rămas pe dinafară! Cu asta am făcut trecerea spre atac, unde cred că tot cu Mutu și cu Marica vom defila. Andrei Cristea joacă pe postul lui Mutu și va sări din schemă la revenirea sa, dacă va fi să fie. Dacă nu, o să-l așteptăm și pe Florin Costea și o să ne lămurim dacă acest Alibec îi ține locul lui Mutu doar la fițe. Ca atacant central, Bilașco face bine ce face, dar ce știe să facă e cam puțin. Daniel Niculae mai are câte o străfulgerare, poate chiar să fi depășit prelungita pasă neagră, dar nu-l văd decât cel mult ca soluție de pe bancă. Doi jucători pentru care sezonul următor va fi ca un ultimatum în ceea ce privește relația lor cu naționala, sunt Florin Costea și Stancu.
Închei cu o utopie. Un meci între naționala asta fără valoare (Chivu dixit) și una alternativă: Lung jr. – Râpă (Oțelul), Radu Ștefan, Găman, Pârvulescu (Gaz Metan) – Torje, Ropotan, Bourceanu, Alexe – Alibec, Bud.