Turnul Roșu, aproape de colaps

– Lucrările de consolidare la Biserica Armenească „Sf. Simion” se desfășoară cu dificultate din cauza lipsei de fonduri
– Turnul Roșu se poate prăbuși în orice moment, mai ales că nu există un proiect atestat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru consolidarea acestuia
– Deși s-a solicitat întreruperea definitivă a circulației în zona bisericii armenești, în zonă circulă în continuare mașini mici, trepidațiile produse de traficul rutier punând în pericol turnul
– Clopotele din Turnul Roșu vor fi mutate într-un alt loc, pentru că rezonanța acestora poate distruge zidurile clopotniței
O clădire din piatră, cu ziduri crăpate, măcinate de timp, de ploi și de vânt. Este vizibil cu ochiul liber că Turnul Roșu, care face parte din complexul de monumente armenești din Suceava, situat în curtea Bisericii „Sfântul Simion”, este la un pas de a se prăbuși. Deși lucrările de consolidare a bisericii armenești au început încă de acum trei ani, după un proiect aprobat de Ministerul Culturii și Cultelor, fondurile insuficiente au făcut ca lucrările să se desfășoare cu mare dificultate. Din cele opt miliarde de lei vechi, bani necesari consolidării Bisericii Sf. Simion, au fost alocate doar 2,5 miliarde de lei vechi, în două tranșe. „Pentru Turnul Roșu nici nu există un proiect atestat de consolidare, ci numai pentru biserica armenească, deși noi am solicitat Ministerului Culturii să vină și să facă o expertiză tehnică în acest sens. Acesta se află într-un precolaps vizibil, mai ales că se află situat la un nod de circulație, la o distanță foarte mică de stradă”, ne-a declarat Mihai Bradu, patronul firmei RESTACO, care a început din anul 2003 lucrările de consolidare la acest obiectiv istoric al Sucevei. Tot el ne-a mai spus că Turnul Roșu se află în aceeași situație gravă ca și Turnul Lăpușneanu (curtea Bisericii Sf. Dumitru), cel mai înalt turn medieval din Suceava, unde s-a început un proiect îndrăzneț pentru care nu mai sunt fonduri.
– Biserica „Sfântul Simion”, închisă de aproape 50 de ani
În curtea bisericii armenești Sf. Simion de pe Zamca s-a găsit o inscripție, pe o piatră de mormânt, datată 1573, care spune că „acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii”. În 1606 a fost construită clopotnița, iar clădirea bisericii a fost refăcută de Sima, care în armeană înseamnă Simion, de unde i-a venit și denumirea bisericii.
În 1926 a mai fost pusă o piatră de mormânt, a lui Cristea și Matilda Hagii, care au refăcut biserica, iar în cinstea și în amintirea ctitorilor, au donat cimitirul din curtea bisericii pentru comunitatea armeană din zonă. Singura lor rugăminte a fost ca răsplata actelor lor de binefacere să fie îngrijirea mormintelor unde au fost așezați după trecerea în neființă. În acel cimitir, precum și în jurul bisericii, au mai fost găsite pietrele de mormânt ale preoților care au slujit acolo, după cum este obiceiul armenesc. Acum cimitirul nu mai este numai pentru armeni, a fost deschis și pentru români, din cauza lipsei locurilor de veci.
Puțini sunt cei care mai pot spune că au văzut cum arată în interior Biserica „Sfântul Simion”. Aceasta este închisă de peste 45 de ani, din cauza pericolului de dărâmare. După cum ne-a spus și Mihai Bradu, Biserica Sfântul Simion nu are nici un fel de picturi interioare, doar zidurile sunt crăpate, la fel ca și altarul.
– În cazul unui cutremur de 5 grade pe scara Richter, Turnul Roșu se prăbușește
Filele de istorie amintesc de un mare atac al cavalerilor poloni ai regelui Ion Sobiescki în apropierea Străzii Armenești. În dreptul turnului bisericii armenești ridicată de Donig, se spune că a avut loc atacul cel mai sângeros. „Săbiile au zăngănit scurt când au fost scoase din teacă, capetele sulițelor au lucit în soare, pregătite să din carne, pușcașii își aținteau ochii spre viitoarele lor victime, iar totul în jur părea că a încremenit pentru câteva clipe.
Strigătul de atac a despicat aerul ca un fulger, izbindu-se de zidurile bisericii și ale clopotniței acesteia, iar apoi totul s-a transformat într-un iureș de țipete, zăngănit de arme, urlete de agonie și un râu de sânge. De atâta sânge cât a curs atunci, zidurile clopotniței deveniseră de-a dreptul roșii, încât, de atunci și până astăzi, i-a rămas denumirea de Turnul Roșu”, spune legenda.
Din păcate, lipsa fondurilor pot să ducă la prăbușirea inerentă a bisericii și turnului armenesc. „S-au făcut expertize și simulări pe calculator, iar concluzia este că, în cazul unui cutremur de 5 grade pe scara Richter, turnul nu rezistă. Pentru că prezintă un pericol atât pentru biserica din apropiere, pentru că dacă se răstoarnă Turnul Roșu peste acest edificiu degeaba am lucrat la consolidare, dar și pentru trecătorii, dacă nu se alocă fonduri să continuăm lucrările de consolidare, ne declinăm orice răspundere”, a mai completat Mihai Bradu.
– Măsuri imediate: mutarea clopotelor și întreruperea circulației în zona Turnului Roșu
Prima măsură care s-ar impune pentru păstrarea Turnului Roșu „în picioare” este întreruperea circulației în zonă. Deși demersurile proiectantului care se ocupă de consolidarea bisericii Sf. Simion au făcut făcute în acest sens cu circa opt ani în urmă, s-au găsit diverse motive pentru care circulația nu s-a întrerupt: intervenția cu dificultate a pompierilor, îngreunarea traficului. „În acest moment circulă în zonă doar mașini mici, dar cu toate acestea atât pietonii care trec prin zonă cât și mașinile sunt expuse pericolului. Trepidațiile produse de circulația mașinilor pot să facă din Turnul – clopotniță o grămadă de moloz”, ne-a mai explicat Bradu. Tot el a sugerat preoților slujitori de la Biserica ortodoxă „Sf. Simion” să mute clopotele din Turnul Roșu într-o zonă cât mai îndepărtată de biserica armenească (eventual lângă bisericuța de lemn), pentru că rezonanța produsă de sunetul clopotelor poate să dărâme clopotnița.