Conferințele și evenimentele organizate în România sunt tot mai puține, pe fondul crizei economice, a prețurilor mari și a lipsei promovării, în timp ce alte țări pun accent pe acest segment de turism, intensificând reclamele și deschizând birouri de reprezentare în cât mai multe destinații.
În România, turismul de conferințe nu a fost niciodată o prioritate, nu are o identitate și nu este promovat în străinătate. Hotelurile și serviciile sunt mai scumpe decât în țările din zonă, iar opțiunile de agrement sunt modeste. În consecință, acest segment a scăzut constant în fiecare dintre ultimii ani.
„România pierde întotdeauna la preț în fața țărilor din zonă. Hotelurile românești n-au scăzut prețurilor pentru organizarea de evenimente în ultimii trei ani, cu toată criza economică, ba chiar la sfârșitul verii începuseră să le crească. În Ungaria, tarifele sunt mai mici cu 30%, iar în Cehia și Bulgaria cu 20%, și vorbim de tot ce înseamnă pachet de conferință, adică închirierea sălilor, cazare, echipamente tehnice și mese”, spune Roxana Bălcescu, director adjunct al agenției de turism CMB Travel.
În încercarea de a câștiga cotă pe piața organizării de evenimente, România a participat în perioada 29 noiembrie-1 decembrie la târgul de turism EIBTM de la Barcelona, specializat în contractarea de servicii pentru organizarea de congrese, conferințe și incentive (n.r. – pachete turistice de motivare sau recompensare oferite de firme angajaților).
Standul României, a cărui amenajare a costat 120.000 euro, a avut 70 metri pătrați și a reunit 12 expozanți, un hotel și 11 agenții de turism. Târgul de la Barcelona a reunit participanți din peste 100 de țări și a fost vizitat de mai mult de 15.000 de persoane.
Dacă la pavilionul României erau prezenți, în general, reprezentanți din eșalonul doi sau trei al firmelor participante, standurile altor țări beneficiau de prezența șefilor asociațiilor organizatorilor de conferințe (Convention Bureau) sau chiar a unor miniștri ai Turismului.
Astfel, ministrul Turismului din Costa Rica, Allan Flores Moya, prezent la pavilionul țării sale din târgul de la Barcelona, spune că nu îl interesează turismul de masă.
„De altfel, toate studiile pe care le facem ne arată că profilul turistului care ajunge în Costa Rica indică o persoană cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani, cu studii superioare și venituri peste medie, care călătorește în toată lumea”, a declarat Moya pentru MEDIAFAX.
Strategia țării din America Centrală are ca element principal păstrarea cât mai intactă a naturii. Această orientare nu exclude turismul business, segment pentru care Costa Rica este căutată de companii atât pentru conferințe, dar și pentru team-building-uri.
„De exemplu, organizăm Cupa Mondială de Rafting, ceea ce ne face o destinație căutată de toți pasionații de rafting. De asemenea, se poate face surf în Costa Rica. Statistic vorbind, anul acesta am avut 2,2 milioane de turiști pe componenta de business. Turismul este motorul economiei în Costa Rica și reprezintă 22% din PIB-ul țării. Cel mai important este să fii onest cu turistul. Adică, dacă spui că va găsi în România păduri nesfârșite, ar fi bine ca exact asta să-l întâmpine pe turist când ajunge acolo. Trebuie să găsești echilibrul între ceea ce promovezi și ceea ce oferi cu adevărat”, a spus oficialul din Costa Rica.
India este o altă țară care își promovează din ce în ce mai activ atât turismul clasic, cât și pe cel de afaceri.
„India este din ce în ce mai căutată pentru serviciile medicale pe care le oferă. Sunt de calitate și ieftine. Tocmai datorită acestui turism medical multe conferințe internaționale din domeniu se desfășoară în India. Anul acesta am avut o creștere de aproximativ 30% pe acest segment și sunt convins că la fel va fi și în 2012. Comparativ cu alte țări suntem o destinație ieftină”, a spus T.V. Maniprasad, consultant în cadrul India Convention Promotion Bureau.
Dora Kiss, director în cadrul Hungarian Commercial Bureau, spune că organizația pe care o conduce face în fiecare trimestru un studiu de piață pentru a obține informații despre conferințele internaționale.
„Anul trecut am avut peste 500 de conferințe internaționale, organizate după criteriile organizației internaționale de profil. Budapesta este acum pe locul 18 în topul orașelor recomandate pentru conferințe internaționale, iar în acest moment stăm mai bine decât anul trecut la acest capitol și ne apropiem, practic, de nivelul anului 2008”, a afirmat Kiss.
Ea a adăugat că ungurii își fac reclamă și pe internet, dar cel mai important instrument de promovare sunt reprezentanții de la birourile din aproape toată Europa, precum și din China, Japonia și SUA.
Totodată, Ungaria a lansat o nouă campanie de promovare a conferințelor internaționale, care se numește: „Aceasta este Budapesta. Mai mult decât te aștepți”. În paralel cu conferințele, în Budapesta vin și grupuri mici pentru turismul de incentive, cărora li se propun programe cu cu tematică gastronomică sau culturală. „Le putem oferi chiar șansa de a sta la unul dintre multele castele pe care le avem. Costă în jur de 120 de euro pe noapte pentru o singură persoană. Trebuie spus că aceste castele nu sunt în Budapesta, ci în mediul rural”, a adăugat Kiss.
Pentru următoarea perioadă, organizatorii de evenimente unguri vor să ofere o nouă facilitate, și anume transportul gratuit de la aeroport la hotel sau la sala unde are loc conferința.
Amanda Kotze-Nhlapo, director executiv la Convention Bureau Africa de Sud, crede că țara sa are câteva atuuri în ceea ce privește turismul de afaceri: aproape toți locuitorii vorbesc engleza, deși există 11 limbi oficiale, și există săli de conferințe în principalele orașe – Cape Town, Johannesburg și Pretoria.
„Cred că suntem o piață matură. Pe de altă parte, tocmai această diversitate de care vorbeam ne face atractivi pentru incentive sau team-building-uri. Oamenii pot face multe lucruri extraordinare aici, să zboare cu balonul, să meargă la plajă, să doarmă sub cerul liber sau să facă surf. Dar chiar și atunci când un eveniment de business este focusat doar pe întâlniri și discuții despre bani și parteneriate, putem foarte bine, după o zi plină, să le oferim participanților o seară africană”, a spus Amanda Kotze-Nhlapo.
La capitolul promovare, Africa de Sud este activă pe internet și are birouri de reprezentare în Europa, Australia, India, China, Sua și Canada.
„În plus, ne interesează și promovarea pe rețelele de socializare. Important este că Africa de Sud este încă o destinație nouă, proaspătă. Reușește să creeze senzația că ești, în același timp, în sălbăticie și în mijlocul civilizației. În următorii cinci ani vrem să dublăm numărul de turiști care ne vizitează și ne dorim să ne impunem ca destinație de business pentru că, în prezent, Africa de Sud este preferată mai mult pentru turismul de plăcere. Doar 5% din cei care ajung aici fac turism de business. Obiectivul nostru este realizabil. De exemplu, dacă șeful unei multinaționale își face concediul în Africa de Sud și pleacă plăcut impresionat, de ce nu s-ar gândi că următoarea reuniune a board-ului ar putea avea loc aici?”, a mai spus reprezentanta țării africane.
În Austria, ultimii doi ani au fost destul de dificili pentru turism, în general, și pentru sectorul turismului de afaceri în special. Nu înseamnă că nu s-au mai ținut conferințe sau întâlniri de afaceri, dar companiile au făcut economii.
„De aceea, au stat mai mult în birouri și nu au mai închiriat hoteluri sau săli de conferințe pentru astfel de evenimente. Dacă tragem linie, rezultă o scădere de 10% față de 2008. Anul acesta este din ce în ce mai bine. Poți simți că toată lumea vrea să iasă mai mult. Ca o tendință generală, am observat că întâlnirile de afaceri sunt mai scurte, dar mai eficiente. Dacă înainte durau 3-4 zile, acum totul se reduce la maximum două zile. Pe partea de incentive, straniu este că aici nu am înregistrat o scădere. Dimpotrivă, este o componentă care s-a dezvoltat mai degrabă în ultimii doi ani. În general, companiile aleg pentru incentive și team-building-uri zona muntoasă a Austriei, care oferă posibilitatea de a face sport. Se poate schia vara la fel de bine ca iarna sau se poate face rafting”, a afirmat Alexander Kery, șeful Austrian National Tourist Office.
El spune că un număr mare de străini vin pentru team-building-uri în Austria, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt germani, olandezi, britanici și unguri.
„Dar, trebuie să o spunem, peste jumătate sunt companii austriece. În ceea ce privește promovarea, cel mai eficient este să găsești persoane de contact, astfel că participăm la toate evenimentele la care ne putem face cunoscuți: târguri, întâlniri internaționale etc. Ceea ce avem de transmis și de arătat nu poate fi pus într-o singură broșură și credem că cel mai bine este să fie cineva care să vorbească în numele nostru la astfel de evenimente internaționale”, a mai spus reprezentantul Austriei.
Lene Corgan, business events manager al Australiei pentru Europa, crede ca țara sa este unul din locurile pe care majoritatea oamenilor speră ca într-o zi să le viziteze și de aceea, prin definiție, este o destinație pentru incentive.
”Dacă o companie le va promite angajaților că le oferă ca recompensă o excursie în Australia, aceștia vor fi și mai motivați să muncească”, spune Corgan.
În 2011, comparativ cu ultimii doi ani, Australia a înregistrat o ușoară creștere la turismul de business. În ceea ce privește promovarea, Australia se bazează foarte mult pe colaborarea cu agențiile de turism, fără a neglija însă internetul și rețelele de socializare.
„Istoria, cultura și peisajele extraordinar de frumoase, aflate pe lista UNESCO, ne fac atât de atrăgători. Cum ar arăta ziua unui corporatist ajuns în Australia? Ar ajunge la Sidney, să zicem, s-ar caza la hotel în centrul orașului, apoi ar merge la masă într-un restaurant tradițional. După-amiază ar putea să meargă pe plajă sau să facă surf sau, pur și simplu, să alerge prin oraș, iar seara i-am propune o cină pe malul apei”, a afirmat Corgan.
În schimb, un corporatist ajuns în România va trebui să îndure aglomerația de pe șosele, drumurile proaste, lipsa de imaginație, prețurile mari ale hotelierilor și prezența câinilor pe toate străzile. Întors acasă, directorul acelei multinaționale va povesti cum au transformat românii turismul de afaceri nu în unul de plăcere, așa cum fac alte țări, ci în turism de aventură. Și acest lucru ne face unici.
Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro
