Turism și… politică!

De zece ori pe zi, Ministerul Dezvoltării și Turismului ne invită, prin intermediul Radioului public, să „redescoperim orașe unice” ale României. Acestea fiind Brașov, Timișoara, Sibiu, Cluj, București… – niciodată pomenindu-se numele Iașiului! Sunt posibile două explicații, ambele, culmea, cu caracter… politic. Prima: Iașiul are… primar PSD. A doua: Boc încearcă să forțeze desemnarea Clujului drept Capitală Culturală Europeană – evident, în dauna Iașiului, infinit mai îndreptățit (reproșurile unor călători grăbiți cu privire la asfalt și fațade nu-s în chestie, neavând nici o relevanță într-o discuție privind temeiurile culturale ale unei urbe).
De când există România ca stat suveran și independent, nimeni și niciodată nu și-a permis să ignore statutul de oraș turistic al fostei capitale moldave; dacă sforăriile politice se amestecă până și-n amintirile sfinte ale nației, atunci chiar că nu mai merităm să facem umbră acestui pământ! N-aș crede că ministrul Turismului, cel care plătește contra-reclama prin omisiune, l-a citit vreodată pe Iorga, așa că îmi permit să-i aduc la cunoștință cuvintele marelui cărturar: „Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru, care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea. (…) În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, Capitala Moldovei. (…) Iașii înseamnă și trebuie să însemne pentru țară și neamul românesc mai mult decât un simplu oraș…” Adevărat, Iașiul nu și-a tras tele-gondolă, dar are cea mai veche universitate românească, cel mai vechi Teatru Național, Casa Pogor, sumedenie de muzee și case memoriale, aici s-a făurit bună parte din istoria neamului, s-au plămădit limba și cultura românilor. Rămâne s-o afle și Ministerul Turismului.
Și fiindcă a venit vorba despre „trecutul nostru, care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde”, cred c-ar fi locul și momentul să facem publice câteva dintre recentele descoperiri arheologice prilejuite de excavațiile din preajma Palatului Culturii, unde se ridică ansamblul complex și modern Palas. Amploarea neobișnuită a construcției a făcut posibilă investigarea unei întinse arii arheologice, care altfel, dezvelită în felii și pe etape, n-ar fi îngăduit niciodată viziunea de ansamblu, corelarea descoperirilor și încadrarea lor într-un tablou general complet și detaliat. Ca să nu mai vorbim despre faptul că proiectul Palas asigură conservarea și protejarea vestigiilor scoase la lumină după atâtea secole. Adevărata viață a Curții Domnești se desfășura mai ales în perimetrul din spatele Palatului, în vreme ce atenția cercetătorilor de până acum a fost constant atrasă de aria opusă.
Încercăm un scurt inventar al descoperirilor de până acum (mai 2011), urmând să revenim cu necesarele comentarii asupra celor mai interesante piese și ansambluri identificate în zonă. De la nord spre sud, s-au descoperit ruinele fostului grajd domnesc, alimentat cu apă printr-o conductă din trunchiuri de copac scobite, locuințe din sec. XVIII-XIX, conducte din olane, locuințe din sec. XIV-XV, fosta tăbăcărie, ateliere din sec. XIX, grădina domnească cu canale de scurgere din lemn, un zid de incintă cu turn și platformă de artilerie, rezervorul de apă din sec. XV-XVIII (alături de alte instalații hidraulice, de roți de apă, băi și palisade), heleșteul domnesc dotat cu foișor și havuz, fortificațiile Curții și, desigur, monede, cahle, vase ș.a.m.d.. Cu trei veacuri și jumătate în urmă, prelatul catolic Bogdan Baksic scria: „Curtea domnului este așezată pe dealul dinspre lac și este înconjurată de ziduri cu un turn de pază, cu biserică înăuntru și încă un palat pentru doamnă și domnițe. Are o curte foarte frumoasă față de condițiile țării.” Descoperirile arheologilor confirmă pas cu pas relatările călătorilor străini.
Peste cine știe câte veacuri or afla câte ceva despre Iași și cei de la Ministerul Turismului…