Una din numeroasele legende legate de Cetatea de Scaun a Sucevei se referea la misteriosul tunel care ducea spre Curtea Domnească. Speculațiile pe această temă s-au perpetuat de-a lungul timpului și probabil că nu vor dispărea niciodată.
Recentele lucrări care se efectuează acum pentru refacerea Cetății de Scaun au dat peste cap teoriile legate de aceste tuneluri subterane.
Constructorii, reprezentanții firmei General Construct, care au executat foraje până la 22 de metri adâncime, nu au găsit absolut nici un indiciu care să ducă la concluzia că ar exista vreun tunel secret.
„Legendele vizavi de existența acestor pasaje subterane nu se confirmă, cel puțin acolo unde am executat noi lucrări”, a arătat Doru Gheață, directorul tehnic al firmei General Construct.
Sape de foraj diamantate pentru a străpunge piatra din pământ
Lucrările care se execută acum la Cetatea de Scaun a Sucevei sunt complexe și au reprezentat o provocare pentru constructor. De altfel, pentru a duce totul la bun sfârșit a fost nevoie de utilaje realizate în Italia sau Germania.
Una din problemele cu care s-au confruntat specialiștii firmei General Construct a fost legată de foraje.
„În timpul acestor operațiuni am întâlnit lentile de piatră cu grosimi între 15-80 de centimetri, lentile care nu au fost puse în evidență de studiul geodezic. Sapele de foraj cu care lucram s-au rupt, motiv pentru care am luat mostre din piatră și le-am trimis în Italia, la o firmă specializată în domeniu, care a confecționat sape de foraj diamantate cu ajutorul cărora am putut continua lucrările”, a arătat Doru Gheață.
Piloții cu un diametru de 800 de mm și o adâncime de 22 de metri au fost mai apoi rigidizați la partea superioară cu o grindă de 2 m/1 m și ancorată în versant cu ancore elastice de 30 de metri post tensionate.
Și aceste ancore au o istorie proprie, fiind aduse de la o firmă din Dresda, deoarece în România nimeni nu deține o astfel de tehnologie.
Ziduri cu o grosime de până la 2,5 metri și înalte de 12 metri
Unele zone din cetate au fost refăcute parțial, dar pentru altele s-a muncit de la zero. De exemplu, zidul nordic, care are o lungime de 40 de metri, o grosime între 1-2,5 metri și înălțimea de 7-12 metri, a fost refăcut din „temelii”.
Pe parcursul celor aproape trei ani de la startul proiectului s-au derulat și alte lucrări de inginerie modernă, cum ar fi drenarea apelor subterane și consolidarea versantului pentru a evita problemele generate de alunecările de teren.
„Cele mai mari probleme ale acestei construcții au fost provocate de cutremurul înregistrat în partea a doua a secolului al XVII-lea, care a dus și la alunecarea de teren a versantului nordic, iar pentru ca restaurarea de acum să nu aibă de suferit s-au efectuat lucrări specifice de stabilizare”, a arătat directorul tehnic al firmei General Construct.
Ce s-a mai realizat la Cetatea de Scaun
Tot ceea ce s-a petrecut la Cetatea de Scaun a avut girul unui specialist în domeniul arheologiei, iar acolo unde s-au găsit vestigii de importanță istorică acestea au fost descoperite, inventariate și mai apoi acoperite.
Printre lucrări s-a numărat și extinderea zidului de contra escarpă, din șanțul de apărare al cetății, pe o lungime de 30 de metri și înălțimi care variază între 4-9 metri, la o grosime de 1 metru.
De asemenea, constructorul a ridicat pereții incintei mușatine, a creat spații muzeale, dar și platforme de belvedere și circulație. A fost construit și paraclisul, iar instalațiile electrice pentru asigurarea activității muzeale de iluminat, climatizare, securitate și tot ceea ce înseamnă instalații multimedia sunt în faza terminală.
În afara incintei Cetății de Scaun s-a ridicat casa custodelui, acolo unde vor funcționa centrul de informare, casa de bilete, biroul pentru administrator, dar și toalete pentru vizitatori.
Lucrările trebuie finalizate peste exact un an
Termenul de finalizare a lucrărilor de restaurare a Cetății de Scaun este aprilie 2015, iar directorul tehnic al firmei General Construct spune că nu există nici un impediment pentru ca vizitatorii să nu poată intra din nou în acest edificiu extrem de important pentru comunitatea locală la data stabilită.
Valoarea inițială a proiectului era de 20 de milioane de euro, din fonduri europene, dar pentru că Primăria Suceava nu a primit în administrare și parcul Cetății de Scaun, care a fost prins în proiect cu numeroase lucrări de amenajare și modernizare, valoarea maximă acordată prin Agenția de Dezvoltare Regională a fost redusă la 13,9 milioane de euro.
Deoarece Cetatea de Scaun este în patrimoniul Consiliului Județean Suceava, cheltuielile eligibile și ne-eligibile din proiect sunt suportate de CJ în proporție de 70%, diferența de 30% revenind municipalității sucevene.
Cantități uriașe de piatră aduse tocmai de la Vama
Pentru a putea reconstrui diferite porțiuni din cetate, constructorul a folosit cantități importante de materiale. Mai exact, ar fi vorba de circa 8.500 de tone de beton, 250 de tone de oțel beton, 10.000 de tone de piatră, fiind realizate și lucrări de terasament însumând 25.000 mc.
Piatra folosită pentru a completa anumite zone din cetate sau pentru a ridica de la zero ziduri, cum ar fi cel nordic, a fost adusă de la Vama deoarece se pretează pentru astfel de construcții.
