Cinci supraviețuitori ai închisorilor comuniste, mărturisitori ai ororilor suferite, oameni care s-au menținut demni și au devenit repere în viața culturală suceveană, vor primi Trofeului Bucovinei (realizat de artistul plastic Cezar Popescu) și Certificatul de Martir al Spiritualității Românești în Bucovina.
Cinci supraviețuitori
Propunerea se circumscrie proiectului „Comemorarea arderii cărților Bucovinei”, întocmit de scriitorul Ion Drăgușanul și depus, cu o lună în urmă, „spre lectură, analiză și avizare”, președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, vicepreședintelui Vasile Ilie, directorului Centrului Cultural Bucovina, Petre Horvat, și șefului Secției pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Călin Brăteanu.
Cei cinci supraviețuitori sunt scriitorul George Ungureanu, cercetătorul și cărturarul Eugen Dimitriu, poeții Vasile Pânzariu și Dumitru Oniga și artistul plastic Radu Bercea.
Mărturisitori prin cuvântul scris
Nonagenarul câmpulungean George Ungureanu, decanul de vârstă al foștilor deținuți politici bucovineni, autorul unei cărți cutremurătoare („Camera zero”), care și-a măcinat viața în închisori (alături de Constantin Noica, Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sandu Tudor…), cărturarul și reputatul genealogist Eugen Dimitriu, basarabean la origine, dar trăitor mulți ani în târgul Fălticenilor (pe care l-a evocat în volumul „Orașul muzelor” și în monumentala cronică de familie „Cazabanii), întemnițat în închisoarea-sanatoriu de la Tg. Ocna (unde l-a cunoscut pe Grigore Gafencu), și poeții răstigniți Vasile Pânzariu (condamnat la robie în minele de plumb de la Baia Sprie și Cavnic, trăitor al unui „Coșmar în noaptea veacului”) și Dumitru Oniga (autor de „Cântece triste” și al volumului rememorativ de proză „Urme, lacrimi, sânge, morminte”, închinat „tuturor prigoniților pentru dreptate”) sunt mărturisitori prin cuvântul scris.
Mărturisitor în imagini grafice
Artistul plastic humorean Radu Bercea, condamnat la 20 de ani muncă silnică și 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale”, este realizatorul singurului ciclu de lucrări din plastica românească în care reconstituie secvențe dramatice, tulburătoare, din locurile de crâncenă detenție și coloniile penitenciare de muncă prin care a trecut (Luciu-Giurgeni, Cireșu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoenești, Mărașu, Vaca, la “Saivane” sau pe înfricoșătorul bac “Gironde”).
Mărturisitor în imagini grafice al infernului concentraționar, Radu Bercea (care a scos recent de sub tipar cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită, a albumului „Memoria retinei gulagului românesc”) și-a așezat truda artistică sub motto-ul „Să iertăm trecutul, dar să nu-l uităm!”.
Proiectul „Comemorarea arderii cărților Bucovinei”
Proiectul „Comemorarea arderii cărților Bucovinei” își propune să marcheze, în ultima decadă a acestui iulie fierbinte, monstruoasa crimă împotriva spiritualității și memoriei românești, cumplita urgisire a cărților și arderea lor în curtea închisorii din Suceava, în vara anului 1952, pusă la cale de securitate și înfăptuită odată cu arestarea și încarcerarea elitei culturale.
Comemorarea, care se dorește a fi o pledoarie pentru memorie și o dezicere categorică de atentatele repetate la adresa spiritului pururi viu al neamului, va fi marcată printr-o serie de momente ca:
Aducerea de la Săcele (Brașov) a țărânii martirilor bucovineni, Gherasim Nicoară și Dumitru Catană (absolvenți ai gimnaziului din Suceava, încorporați în armata imperială, care au preferat să-și sape singuri mormântul, decât să tragă în frații lor);
Difuzarea uneia dintre cărțile arse în curtea închisorii din Suceava, o adevărată cronică lirică a Bucovinei, „Și vechi, și noi”, de Constantin Sasu, carte publicată în 1926 de cărturarul Victor Morariu, care a supraviețuit într-un singur exemplar sub dranița acoperișului unei case din Vama;
Organizarea unei expoziții, cu titlul „Semnele Memoriei”, cu grafică realizată de Mihai Pînzaru-PIM pentru poemele poeților bucovineni plecați în veșnicie.
