Trioul Dîmbu – Bărbuță – Babiuc a primit confirmarea și pentru a patra lună de arest preventiv

Procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuță și afaceristul Constantin Babiuc rămân, pentru a patra lună consecutiv, în arest preventiv. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ieri contestațiile depuse de cei trei împotriva deciziei Curții de Apel București de prelungire a mandatelor de arestare, astfel încât începând din 21 septembrie intră în vigoare următoarele 30 de zile de privare de libertate.
În motivarea cererii de prelungire a mandatelor de arestare, procurorul de caz l-a amintit și pe Aurel Olărean, primarul suspendat al municipiului Rădăuți, precizând că acesta a încercat să șteargă urmele infracțiunilor comise tocmai pentru că era cercetat în libertate.
Decizia de ieri de la Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.
Cei trei au fost arestați pe 23 iunie a.c., la o zi după ce procurori și ofițeri anticorupție de la București au descins la Suceava și au făcut 14 percheziții, dintre care una la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava (în biroul lui Dîmbu) și una la Judecătoria Rădăuți (la biroul lui Bărbuță). De asemenea, anchetatorii au descins și la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava – Serviciul Arme, dar și la Primăria Rădăuți.
Cele 69 de hotărâri judecătorești cu bucluc
Scenariul conturat de procurorii DNA cuprinde o serie întreagă de acuzații, „personajele principale” fiind judecătorul Bărbuță și omul de afaceri Constantin Babiuc, patronul firmei Nikodemus.
Primul i-ar fi făcut cadou afaceristului, în 2005, prin 69 de hotărâri judecătorești ilegale, aproape 42 de hectare de teren în zona Rădăuți, pe care Babiuc le-a vândut apoi cu aproape 1.000.000 de euro unei companii austriece.
În 2006, după aceeași rețetă, Bărbuță îl împroprietărește pe Babiuc (printr-un intermediar) cu o clădire în Piața Unirii din Rădăuți, spațiul respectiv fiind acum mărul discordiei cu omul de afaceri Arcadie Plămadă.
Un sejur de lux la Mamaia, prețul tergiversării unui dosar
De fapt, Arcadie Plămadă câștigase în instanță, în 2008, la Curtea Supremă, dreptul de proprietate asupra aceluiași imobil pe care îl primise cadou, în 2006, patronul de la Nikodemus de la judecătorul Bărbuță.
Pentru a-i închide gura lui Plămadă, ale cărui acțiuni riscau să scoată la iveală ilegalitățile lui Bărbuță și ale lui Babiuc, acesta din urmă, arată procurorii anticorupție, a pus la cale un șantaj, folosindu-se de primarul municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, de concubina judecătorului Bărbuță, judecătoarea Daniela Prandea (aflată sub măsura controlului judiciar) și, nu în cele din urmă, cu complicitatea procurorului-șef Dumitru Dîmbu.
Practic, Olărean a introdus în instanță o acțiune prin care cerea radierea din Cartea Funciară a dreptului de proprietate aparținând lui Arcadie Plămadă asupra imobilului în cauză, iar judecătoarea Prandea ar fi tergiversat dosarul în instanță, din martie 2011 până în iunie 2014, urmând să primească pentru serviciile ei un sejur de lux la Mamaia. Primarul municipiului Rădăuți ar fi angajat pentru acest proces un avocat, Marinela Prodan, cu un onorariu de 65.000 de euro, iar dacă Plămadă ar fi pierdut procesul ar fi trebuit să achite din propriul buzunar mare parte din acest onorariu, lucru considerat de anchetatorii de la București încă un element de presiune asupra afaceristului.
92.000 de euro, împrumutul girat de procurorul Dîmbu
În investigațiile demarate de DNA în acest dosar s-ar fi ajuns și la Dumitru Dîmbu, amic cu afaceristul Constantin Babiuc, procurorul ajutându-l pe acesta din urmă, susțin reprezentanții Parchetului Anticorupție, să exercite presiuni asupra lui Arcadie Plămadă. Pentru sprijinul oferit, Babiuc i-ar fi dat 92.000 de euro unui amic de-al procurorului Dîmbu, la sugestia acestuia din urmă.
Mai mult, arată anchetatorii, Dîmbu ar fi intervenit la Poliție și Parchet, pentru a rezolva favorabil mai multe dosare penale întocmite pe numele unor cunoștințe de-ale sale.
În urma monitorizării, procurorii DNA au aflat și că judecătorul Bărbuță primea tot felul de șpăgi constând în bani sau produse alimentare (carne, ouă, lactate) de la diferite persoane care aveau procese pe rolul Judecătoriei Rădăuți, pentru a primi soluții favorabile în dosare.