La Casa de Cultură din Câmpulung Moldovenesc a avut loc, în prima zi a acestei luni, lansarea cărții „Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români”, volumele I, II și III. Acestea sunt semnate de pr. dr. Nicolae Cojocaru și reprezintă încununarea eforturilor depuse în domeniul cercetării tradițiilor și obiceiurilor la români timp de 30 de ani. Manifestarea a fost moderată de prof. Mihai Botezat de la Școala Specială din Câmpulung Moldovenesc.
Prima alocuțiune a fost ținută de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a afirmat că părintele Nicolae Cojocaru este un mereu căutător ce a slujit în mai multe parohii și care a avut mai multe profesii. „În anul 1999 a construit o operă mai mare decât cele scrise, și anume Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Lucrarea scrisă de părintele Nicolae depășește tot ce s-a scris până acum în acest domeniu al tradițiilor, al obiceiurilor și al datinilor.
Aceste tradiții definesc acest popor sub raport etnologic al felului de a fi. Lucrarea de față reprezintă o izbândă extrem de rară, pentru că părintele Nicolae Cojocaru a adunat mii de fișe scrise pe această temă, începând cu mărturiile arheologice, continuând cu mărturiile de factură materială, cu cele orale transmise din generație în generație și apoi cu cele scrise. Primul volum tratează tradițiile și obiceiurile din vremea tracică până la sfârșitul Evului Mediu. Dacă urcăm în Evul Mediu, autorul reușește să ne proiecteze ca într-un film nevăzut pentru a vedea ce se întâmpla la curțile boierești și în lumea celor mulți obidiți și necăjiți, care au format talpa neamului. Cu volumele II și III urcăm în lumea actuală, apropiată de noi”, a spus prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.
„Prin această lucrare se reafirmă rolul important al Bisericii prin slujitorii ei”
A urmat cuvântul părintelui Ilie Macar de la parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc. După ce a remarcat importanța Zilei Naționale a României, așezată după sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, pr. Ilie Macar a subliniat că părintele Nicolae Cojocaru „s-a distins prin multă râvnă, trudă, dragoste de neam și țară, realizând o operă de o dimensiune importantă”. „Părintele Nicolae ne arată că trebuie să trăim această simbioză între sacru și profan, între cult și cultură. Prin redescoperirea datinilor, tradițiilor și obiceiurilor românești ni se arată că omul are o chemare sacră. Din totdeauna omul i-a adus închinare Creatorului prin forme de cultură. Cultura autentică și profundă a fost o întrepătrundere cu închinarea. Mircea Eliade spunea că sacrul nu este un stadiu în istoria conștiinței umane, ci un element în structura acestei conștiințe și că omul autentic este cel religios. Părintele Nicolae ne arată prin această operă monumentală că tot ceea ce a trăit poporul român de la începuturile sale a fost în legătură cu cerul. Prin această lucrare se reafirmă rolul important al Bisericii prin slujitorii ei”, a afirmat pr. Ilie Macar.
„Am inițiat această enciclopedie acum 30 de ani”
În continuare, pr. Nicolae Cojocaru a vorbit despre planul celor trei volume lansate și despre anii de continuă osteneală depuși în realizarea acestei trilogii. „Am inițiat această enciclopedie acum 30 de ani. În anul 1982 am gândit planul acestei istorii, dându-mi seama de greutățile insurmontabile a abordării unei asemenea lucrări de amploare. Marele Nicolae Densușianu a încercat să dea o istorie a tradițiilor și obiceiurilor la români, care a eșuat. Din 1913 au trecut 100 de ani de încercări de gândire a unei astfel de istorii. După multe încercări mi-am definitivat o metodă nouă ca să abordez întreaga problemă a istoriilor și tradițiilor obiceiurilor la români, pornind de la origini până în zilele noastre”, a amintit pr. Nicolae Cojocaru.
Demonstrarea unității neamului românesc de pretutindeni
Autorul cărții „Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români” a relatat în continuare că ani la rând a „bătut drumurile țării”, cercetând obiceiurile din toate zonele României. „A fost nevoie de documentare la bibliotecile academiilor și institutelor din Iași, Cluj Napoca, Chișinău, Viena s.a. A trebuit să adunăm tot ceeea ce era legat de obiceiurile la români din perioadele prefeudale. S-au făcut erori de concepții asupra evoluției românilor și a trebuit reluată toată problema istorică până în cele mai mici amănunte. Lipsa de mărturii mă determina să caut alte documente asupra cărora nu s-a mai făcut mărturie pentru a stabili continuitatea noastră. Primul volum vorbește de la sine despre vechimea, continuitatea și romanitatea românilor. Obiceiurile sunt o continuare a celor care au venit din lumea romană. Se spune că la baza obiceiurilor noastre românești sunt obiceiuri romane. Am încercat să demonstrez prin volumul II și III, pe lângă prezentarea obiceiurilor din întreg spațiul românesc, din Basarabia, din Bucovina de nord, din Transcarpatia, din sudul Dunării, Macedonia și alte zone, unitatea neamului românesc de pretutindeni. Mi-am asumat această responsabilitate ca să dau la lumină toate obiceiurile, inclusiv ale fraților români din afara granițelor. Am dorit astfel să aducem un omagiu celor care sunt în alte părți și care au păstrat obiceiurile. Păstrez o legătură cu cercetătorii din Chișinău, din Bucovina de nord și cu alți cercetători. Cu aceștia am reușit să aducem în fața dumneavoastră această trilogie a tradițiilor și obiceiurilor la români. Aduc un omagiu celor care ne-au sprijinit, ne-au fost aproape și ne-au înțeles”, a adăugat pr. Nicolae Cojocaru.
La final, Corala „Academica” din Câmpulung Moldovenesc, dirijată de Emil Forfotă, alături de cântăreața de muzică populară Angelica Flutur, a susținut un concert de colinde.
Trilogia părintelui Nicolae Cojocaru a fost lansată la jumătatea lunii noiembrie 2012 la Academia Română, în prezența etnologilor, a profesorilor de la secția de folclor a Universității București, a oamenilor de artă și cultură.
(www.ziarullumina.ro)
