Turnul Roșu, turnul-clopotniță al bisericii armenești Sf. Simion din Suceava, care a fost construit cu 38 de ani mai târziu decât lăcașul de cult, are scara exterioară realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de mormânt.
Turnul ale cărui clopote au amuțit
Biserica Sf. Simion, construită în anul 1513, cea mai veche biserică armenească din perimetrul intravilan al Sucevei (Mănăstirea Hagigadar, de pe „Dealul lui Bulai”, din afara zonei urbane, fiind datată cu un an mai înainte, în anul 1512), la care se execută în prezent lucrări de consolidare și restaurare, este străjuită de acest turn-clopotniță ridicat în anul 1551.
Turnul, ale cărui clopote au amuțit de o bună bucată de vreme întrucât vibrațiile provocate de sunete pun în pericol construcția, măsoară pe verticală 28 de metri și este, ca înălțime (după Turnul Lăpușneanu al Bisericii Sf. Dumitru și Turnul Petru Șchiopul de la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou), cel de-al treilea turn medieval al Sucevei.
Trepte pentru scara exterioară
Clopotele din Turnul Roșu aveau o sonoritate deosebită datorită procentului ridicat de argint din compoziția bronzului din care au fost turnate și se
spunea că atunci “când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”.
Dacă lucrările de consolidare și restaurare care se execută la biserica armenească Sf. Simion au oferit câteva surprize (descoperirea unei tainițe sub platforma altarului, urme de zidărie care sugerează un alt plan al construcției și, contrar informațiilor de până acum – potrivit cărora biserica nu a fost pictată – s-au găsit urme de pictură murală în interior) se cuvine consemnat și faptul că Turnul Roșu are ca trepte pentru scara exterioară lespezi de mormânt inscripționate.
Lespezi cu inscripții vizibile în armeana veche
Lespezile, cu inscripții vizibile în armeana veche, nu au fost încă cercetate. De fapt și pardoseala din interiorul bisericii era realizată din
lespezi de morminte mai vechi, pardoseală despre care arheologul Florin Hău spune că este „o operă de restaurare din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea”. Utilizarea pietrelor de mormânt în construcția unor lăcașuri de cult, încastrarea lor în ziduri nu este o metodă întâlnită doar în acest caz.
La Biserica armenească Sf. Cruce, catedrala armenilor din Suceava (construită în anul 1521) pot fi văzute lespezi de mormânt în zidăria exterioară.
