Procurorii au trimis în judecată, joi, 33 de persoane, din care 20 de farmaciști, pentru eliberare de rețete false cu valoare compensate pe numele unor falși pacienți, astfel fiind păgubită Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu aproximativ două milioane de lei.
Potrivit unui comunicat de joi al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au fost trimiși în judecată 33 de inculpați din care 20 de farmaciști și nouă medici pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, luare și dare de mită și spălare de bani.
Cei 20 de farmaciști sunt Prioteasa Constantin Wychy-Nessy, Vecserdi Geta, Șerban Claudia-Elena, Solomon Anca-Mihaela, Besciu Ștefan Liviu, Boțu Maria Dalia, Ciotaru Mihnea, Cîrstea Ioana Luiza, Filoti Marinela, Mihuț Magdalena, Săvulescu Claudia Cristina, Stoiciu Alexandru, Tencaliec Anca Monica, Voicu Cristina, Craina Adriana, Munteanu Mihaela, Știucă Alina Mihaela, Negulescu Ermina, Pătrașcu Florica Monica, Pătrașcu Sorin Gelu. Cei nouă medici sunt Sescu Cristina-Daniela, Alexandru Aurelia, Badea Carmen, Boțoagă Victorița, Galeș Laurenția Nicoleta, Iftimie Mihaela Carmen, Leontescu Anca Marilena, Mudava Comănoiu Sinona Ana, Spătaru Doina, precum și pe Mihai Mirela Gabriela, Sescu Gabriel, Sescu Laurențiu Aurelian, Sescu Maria Mirabela.
Potrivit procurorilor, mai mulți medici și farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 2.000.000 de lei.
Astfel, anchetatorii au stabilit că farmacistul, care de regulă era dirigintele de farmacie sau coordonatorul de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie, ulterior, medicul prescrind în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată. Rețetele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament.
„Prin completarea rubricilor rețetelor menționate medicul făcea mențiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului”, precizează sursa citată.
Medicul înmâna rețete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei și le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate. Farmacistul verifica „formal” rețetele, completa rubrica „am primit”, uneori prin falsificarea scrisului și semnăturii beneficiarului rețetei, iar alteori farmacistul se trecea, în mod fals, drept împuternicit al pacientului.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracțiunilor de înșelăciune, erau „spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Anchetatorii au stabilit că, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, iar medicii primeau sume de bani sau bunuri, în valoare de trei la sută (uneori până la cinci la sută) din valoarea totală a rețetelor false eliberate.
Totodată, procurorii au stabilit că un alt mod de operare consta în faptul că, medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților dar condiționa cumpărarea medicamentelor de la o anumită farmacie, sau obliga pacientul să revină după medicamente, fără a-i înmâna rețeta.
În baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic: fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie și nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna rețeta pacientului ci direct farmacistului, pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului, ae mai arată în comunicatul Parchetului.
Și în acest caz, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei lun, sume de bani, sau bunuri în valoare de trei la sută sau cinci la sută din valoarea totală a rețetelor eliberate.
