Trei suceveni pasionați ai muntelui au reușit recent să escaladeze biblicul vârf unde se spune că Arca lui Noe a reușit să salveze viața pe pământ: Ararat. Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu și Dorin Hâji s-au descurcat aproape fără probleme, iar pentru a atinge cei 5.165 de metri cât măsoară vârful Araratul Mare au avut nevoie de numai trei zile. De acolo au avut posibilitatea să admire nu doar o parte din Turcia, ci și Iranul sau Armenia, țări aflate chiar lângă Ararat. Totuși, cei trei au avut și mică nemulțumire: nu au găsit Arca lui Noe, despre care cred că se află pe sub vreun ghețar.
Lăsând gluma la o parte, sucevenii spun că peisajele au fost minunate, în ciuda faptului că au întâlnit o bună parte din drum doar un teren arid, fără vegetație.
„Este un munte cu mare însemnătate religioasă și poate și din acest punct de vedere am avut ceva emoții, dar în final totul s-a terminat cu bine. Pur și simplu am stat și mi-am imaginat potopul, iar din acest punct de vedere Ararat este un munte de hotar. Cât despre peisaj pot spune că este un arid în cea mai mare parte, dar cu ghețari superbi”, a dezvăluit Cornel Lucescu.
La rândul său, Ciprian Streteanu a povestit că în cele trei zile petrecute în Ararat, sau Agri Dagi cum i se spune în turcă, s-au aclimatizat din mers, cu scurte ascensiuni din taberele unde au stat peste noapte.
„La ora 3 dimineața am plecat din tabăra 2 spre vârf. Vremea era bună în ciuda faptului că au fost câteva reprize de ninsoare peste noapte. La 4.500 de metri ne-am pus colțarii și la ora 8.30 eram la vârf. Aici ne-a întâmpinat un vânt puternic, care aducea din când în când valuri de ceață. La ora 10.30 eram înapoi în tabăra 2 unde am rămas până la ora 15.00 pentru odihnă, masă și pregătirea bagajelor pentru coborâre”, a descris Ciprian Streteanu drumul către vârful Araratului.
Ghizii turci, o amintire de coșmar
Dorin Hâji s-a arătat impresionat de munte, chiar dacă spune că traseul a fost un pic solicitant, poate ceva peste ceea ce se așteptau cei trei suceveni.
Dacă imaginile au fost de neuitat, în schimb ghizii turci s-au dovedit coșmarul pasionaților de munte din Suceava.
„Am avut parte de un ghid foarte slab pregătit, pe care l-am abandonat și au mers singuri, iar spre norocul nostru am avut vizibilitate. Cei care merg acolo trebuie să fie pregătiți și să nu se lase în baza ghizilor locali”, a spus Cornel Lucescu.
Chiar dacă în vârf au avut parte de reprize alternative de ninsoare și ceață, cei trei au reușit totuși să arunce o privire peste granița Turciei, către Armenia și Iran, țări și ele cu legende și peisaje de vis.
Și pentru că tot au ajuns în Turcia, cei trei suceveni și-au făcut timp și pentru a petrece câteva ore în Istanbul, unde au admirat Bosforul și celebrele moschei din acest oraș cosmopolit.
Urmează Nepal, ca etapă premergătoare pentru un prim vârf de peste 8.000 de metri
Pentru Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu și Dorin Hâji, Araratul a fost doar poarta către Asia. Aceștia au mărturisit că următorul obiectiv este vârful Baruntse, din Himalaya, un vârf de 7.129 de metri, dar care solicită foarte mult.
„Trebuie să intrăm într-o etapă de pregătire foarte dură pentru a putea face față acestui munte. În plus, avem nevoie și de echipament special, pe care urmează să-l achiziționăm în curând, iar dacă totul merge conform planului anul viitor plecăm în Nepal pentru o altă experiență”, a arătat Cornel Lucescu.
Cei trei suceveni au în „spate” mai mulți munți importanți pe care au reușit să-i urce în decurs de numai câțiva ani. La început a fost acoperișul Europei, vârful Mont Blanc din Alpi, iar apoi au urmat Aconcagua din America de Sud, Kilimanjaro din Africa și Elbrus din Caucaz.
Fără teama de a greși se poate spune că Lucescu, Streteanu și Hâji sunt printre cei mai bine pregătiți oameni din județul Suceava în ceea ce privește escaladarea munților. Până acum, și soarta a fost de partea lor, niciuna dintre ascensiuni nefiind urmată de accidentări sau evenimente neplăcute.
Anecdotă despre Ararat
Așa cum se știe, muntele Ararat, cu cele două vârfuri ale sale, Araratul Mare, de 5.165 de metri, și Araratul Mic, de 3.896 de metri, se află situat în Turcia. Cu toate acestea, Araratul este simbolul național al Armeniei, iar din cauza conflictului dintre cele două țări, generat de genocidul armean din Primul Război Mondial, granița comună este închisă. Din acest motiv, armenii pot admira Araratul doar de la distanță.
O veche anecdotă spune că turcii i-ar fi întrebat pe armeni de ce folosesc drept simbol un munte, Ararat, care nu e pe teritoriul lor. Răspunsul a fost unul demn de Radio Erevan: „Dar luna este în Turcia?”.
