La Galeria de Artă “Ion Irimescu” din municipiul Suceava a avut loc miercuri după-amiază vernisajul expoziției de pictură și grafică “Trei generații”.
Un dialog vizual cu rezonanțe nostalgice
Expoziția, care etalează lucrări realizate într-un interval de circa 150 de ani de membrii unei familii care s-au înrudit cu cea a Hurmuzăcheștilor, reunește într-un dialog vizual cu rezonanțe nostalgice un număr de 30 de piese executate în creion, tuș, acuarelă, culori de ulei și pastel cerat.
Organizată de artista plastică Bogdana Rașcu, expoziția readuce în atenția publicului numele uitate ale străbunicului și tatălui ei, Mihai George Rașcu și Gelu Rașcu, artiști cu origini basarabene a căror operă s-a risipit în vâltoarea istoriei.
O lecție deschisă
Prezentată de artista plastică Lucia Pușcașu, președintele Filialei UAP Suceava, expoziția a avut, prin prezența unui grup de elevi din ciclul gimnazial de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, caracterul unei lecții deschise. O lecție la care Bogdana Rașcu, care și-a desfășurat activitatea ca profesor de desen până anul trecut, a conturat efigiile înaintașilor săi.
Atât străbunicul, Mihai George Rașcu, cât și tatăl ei, Gelu Rașcu, au fost profesori de desen cu studii temeinice. Într-o lucrare în ulei, străbunicul pictor lasă posterității portretul unei frumoase doamne cu cercel și cruciuliță la gât. Una dintre stră-stră-mătușile Bogdanei Rașcu din vestita familie Hurmuzachi. Un desen în creion, din anul 1879, care prezintă o tânără în rochie dantelată, se intitulează „Primăvara vieții”.
În același atelier în care a învățat tatăl său
Tatăl Bogdanei, Gelu Rașcu, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași. Peste ani, așa cum a mărturisit ea, a avut prilejul, ca studentă, să lucreze în același atelier în care a învățat tatăl său. Gelu Rașcu (1921 – 1952) a avut catedră de desen la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. Dintr-un text reprodus în albumul „58 de artiști plastici câmpulungeni” (album realizat de Otilia și Vasile Sfarghiu, apărut anul trecut la Editura „Axa”, Botoșani) aflăm că Gelu Rașcu era un mare îndrăgostit de natură, de unde-și lua cu precădere subiectele, dar și un bun caricaturist, autor a nenumărate „epigrame desenate”. George Voevidca i-a dedicat profesorului George Rașcu următorul catren: „Educator al noii ere, / El modelează caractere, / Cu multă grijă le cioplește, / dar mai ales le Gelu-iește”.
Comori de artă și comori de suflet
Câteva desene și acuarele cu gradații tonale rafinate realizate în anii ’40, un desen în sangvină care surprinde chipul fetiței sale și două portrete în ulei ale soției sunt lucrările care au rămas, în colecția familiei, de la Gelu Rașcu. Fiica sa, Bogdana, le-a salvat din situații critice (inclusiv dintr-un incendiu) și le-a păstrat ca odoare de la tatăl său, pe care nu și-l amintește, întrucât s-a stins foarte tânăr, dar căruia i-a reconstituit chipul și caracterul din povestirile altora. De fapt, așa cum a spus ea adresându-se în primul rând copiilor care au participat la vernisaj, „am vrut să vă arăt ce comori am acasă”. Comori de artă și comori de suflet expuse acum pentru încântarea tuturor. Cum s-au păstrat, cum s-au conservat culorile fără ca timpul și mediul să le degradeze e întrebarea la care Bogdana Rașcu a avut următorul răspuns: „Iubirea le-a ținut!”.
Exaltările cromatice ale Bogdanei Rașcu
Bogdana Rașcu, o prezență discretă în lumea artistică suceveană, care, până la pensionare, a fost profesor de desen la Rădăuți, expune un număr de 13 lucrări în oil pastel, „lucrări luminoase, solare”, așa cum a remarcat Lucia Pușcașu, în care manifestă „preocupare pentru detaliile din natură”.
Cu titluri poetice „Floare îndrăgostită”, „Salcâm fericit”, „Toamna râzând”, „Îngerul apei”, sau real sugestive „Apus de soare”, „Lumină de toamnă”, exaltările cromatice ale Bogdanei Rașcu vădesc o atitudine liric-optimistă față de subiect și un mod personal de utilizare a culorilor.
