Trei din cei cinci traficanți de mașini de lux care au fost trimiși în judecată pentru comiterea a zeci de infracțiuni și-au aflat ieri pedepsele. Doi dintre ei au primit pedepse cu executare, iar un al treilea a fost condamnat cu suspendare sub supraveghere. De această soluție mai blândă a beneficiat Adrian Smocot, care a primit 1 an și 7 luni. În schimb, Mihăiță Musteață a fost condamnat la 2 ani și 10 luni de închisoare, iar Cristian Pamparău a primit 2 ani și 6 luni de închisoare. Soluția nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava.
Pentru alte două persoane trimise în judecată în acest dosar s-a dispus disjungerea. În aceste condiții, pentru Neculai Pavăl și Cezar Stănescu s-a format un alt dosar penal.
Ancheta a vizat un dosar foarte complex, legat de o rețea de traficanți de mașini de lux, aduse din străinătate, de pe piața neagră, și vândute în Suceava în baza unor hârtii false. Ancheta din acest caz a început încă din 2011, iar în 2012 s-au organizat mai multe percheziții și au fost ridicate opt autovehicule, majoritatea sustrase sau obținute în mod ilicit din străinătate.
Mașini de lux, Mercedes sau BMW, „vopsite” prin falsuri, pentru a li se ascunde urma
Pe 9 aprilie 2012, polițiști de la Serviciul de Investigații Criminale, luptători de intervenție rapidă și criminaliști au descins în mai multe locații, în zona Hancea-Verești-Dumbrăveni. Datele de anchetă erau strânse încă din 2011, fiind vizat un grup infracțional care se ocupa cu traficul de autovehicule de lux, respectiv valorificarea în România a unor autoturisme de lux, majoritatea sustrase sau obținute în mod ilicit din străinătate. Cei cinci vizați de anchetă au fost încă de la început Mihăiță Musteață, Neculai Pavăl, Cristian Pamparău, Cezar Stănescu și Adrian Smocot.
Ca mod de operare, rezultă din anchetă, membrii grupării achiziționau autoturisme de lux din străinătate, mărcile Mercedes sau BMW, cu numere de identificare false, pe care încercau să le vândă. Membrii grupului știau foarte bine ce fac, susțin procurorii.
„Tăinuirea a fost realizată, în primul rând, prin înlesnirea valorificării, în sensul punerii în valoare, de către membrii grupului, prin efectuarea tuturor demersurilor în vederea introducerii lor în circulație și folosirii ulterioare pe teritoriul României ca și cum ar fi avut o proveniență licită, respectiv prin procurarea de documente de proveniență falsificate și înmatricularea în circulație, uneori și prin certificarea autenticității, pregătindu-le astfel pentru valorificarea prin vânzare. În al doilea rând, în continuare, unele autovehicule au fost valorificate prin vânzare către diverși clienți, induși în eroare cu privire la pretinsa proveniență legală a autovehiculelor”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Rolul inculpaților în rețea
Procurorii au arătat că cei care se ocupau de procurarea autoturismelor din străinătate erau Neculai Pavăl și Mihăiță Musteață, ambii din Dumbrăveni. Alți doi inculpați, Cristian Pamparău, tot din Dumbrăveni, și Cezar Stănescu, din Hancea – Verești, se ocupau de realizarea documentelor de proveniență, documente care erau întocmite de al cincilea inculpat, Adrian Smocot.
Acestuia din urmă, rezultă din anchetă, îi erau furnizate documente originale în alb, documente autentice provenite de la autoturisme similare, datele tehnice care urmau a fi completate pe documentele în alb, datele de identificare ale pretinșilor proprietari (cetățeni străini), iar el realiza documentele de proveniență falsificate.
Mașinile erau înmatriculate pe diferite nume, de regulă rude cu inculpații, iar unele dintre ele au trecut și pe la Registrul Auto Român, în vederea certificării autenticității și obținerii cărții de identitate. O altă etapă era găsirea de clienți, de această dată oameni de bună-credință care să cumpere mașinile.
Opt vehicule traficate, din care trei au fost vândute până la descinderi
Din datele anchetatorilor rezultă că în perioada 2011 – martie 2012, grupul infracțional a achiziționat opt autovehicule, din care șapte autoturisme de lux (două marca Mercedes, patru marca BMW, unul marca Volvo) și o autoutilitară marca Iveco.
Până la percheziții, membrii grupării au reușit să vândă trei autoturisme, două marca Mercedes și unul marca BMW X6, obținând suma totală de peste 200.000 de lei (10.000 de euro de la persoana vătămată A.P., 5.200 de euro și 18.000 de lei de la persoana vătămată L.B.A., 140.000 de lei de la persoana vătămată N.V.).
Cu ocazia perchezițiilor, au mai fost ridicate încă patru autoturisme (un autoturism marca BMW 530D, două autoturisme marca BMW X6 și un autoturism marca Volvo V60) care, de asemenea, erau înmatriculate provizoriu sau definitiv în circulație, în baza unor acte de proveniență falsificate.
În posesia membrilor grupării a fost identificată și o autoutilitară marca Iveco Daily, an de fabricație 2011, cu număr de identificare falsificat, care a fost ridicată de organele de poliție cu ocazia prezentării autovehiculului la Registrul Auto Român, reprezentanța Botoșani.
Un detaliu important este că toate cele opt autovehicule au fost restituite în cursul cercetărilor proprietarilor de drept.
Scene de coșmar pentru polițiști la perchezițiile de la Hancea
Perchezițiile din 9 aprilie 2012 s-au dovedit o grea încercare pentru polițiștii care le-au pus în aplicare. Problemele au apărut în satul de romi Hancea, la percheziția care l-a vizat pe Cezar Stănescu.
Deși în primă fază lucrurile păreau sub control, cei aproximativ zece polițiști care efectuau percheziția au fost atacați de zeci de romi chiar în timp ce scotoceau locuința respectivă. Atacatorii au spart geamul și au aruncat în locuința în care erau polițiștii o sticlă cu benzină, încercând să provoace un incendiu. La fața locului au fost chemați în regim de urgență toți mascații poliției, folosindu-se grenade cu gaze lacrimogene pentru îndepărtarea scandalagiilor.
Acest dosar de ultraj s-a finalizat recent la Curtea de Apel Suceava. Cei cinci inculpați identificați ca agresori au primit toți pedepse cu suspendare. Cezar Stănescu nu a participat efectiv la agresiune, el fugind în timpul atacului asupra polițiștilor.
Cezar Stănescu a încercat să convingă că nu are carte și nu știa nimic de falsuri
Unul dintre inculpații din acest dosar, Cezar Stănescu, care a fost și arestat preventiv în acest dosar, a recunoscut că mașinile aveau documente falsificate, însă a încercat să arunce toată vina pe Mihai Musteață.
„Musteață Mihai mi-a garantat că toate autoturismele sunt în regulă din toate punctele de vedere. Din acest motiv, când am identificat potențiali cumpărători, eram deplin convins că autoturismele au toate actele în regulă și pot fi înmatriculate după cum mi-a spus Musteață Mihăiță. Când am fost arestat mi-am dat seama că am fost mințit de către Musteață. Nu am știut că seriile mașinilor sunt false. Am fost educat în spiritul religiei protestante ca să nu înșel pe nimeni și să nu fac nici un rău nimănui”, a declarat Cezar Stănescu, într-un articol publicat în Monitorul de Suceava.
De precizat că Cezar Stănescu a și achitat prejudiciile cumpărătorilor de bună-credință, prin rudele sale, atunci când era în arest.
