Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare, Mănăstirea Putna, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinței”, unde nu se stinge niciodată candela, a devenit ieri neîncăpătoare pentru cei peste 3.000 de pelerini care au ales să participe la Sfânta Liturghie oficiată de mai mulți ierarhi, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPSPimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, ÎPS Irineu, Episcop de Orsk și Gai (Federația Rusă), Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, împreună cu un sobor impresionat de 137 de preoți.
Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a spus că doar în anul 2004, când s-au împlinit 500 de ani de la moartea Voievodului Ștefan cel Mare, au fost mai mulți preoți slujitori la Putna, adică un sobor de 157 de preoți, în timp ce pe 3 septembrie 1469, la slujba de sfințire a Mănăstirii Putna, au participat la Sfânta Liturghie 64 de preoți. Starețul Mănăstirii Putna a spus că printre invitați se află preoți și ierarhi din țară, dar și din Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Rusia, pentru că „Voievodul Ștefan cel Mare a rămas în mintea și inima urmașilor”. Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic a completat că la manifestarea religioasă de ieri ar fi trebuit să participe și ÎPS Meletie, Arhiepiscopul Cernăuțiului, dar acesta nu a putut obține viza în timp util și nu a putut ajunge la Putna.
La rugăciune
Oameni de toate vârstele, mulți dintre ei îmbrăcați în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore, veniți din localități apropiate, dar și din Bucovina de Nord și din Basarabia, au pășit cu evlavie și nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineții, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credință Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Cei mai mulți au trecut mai întâi pe la mormântul lui Ștefan cel Mare, și-au aplecat genunchii cu smerenie și au spus o rugăciune, apoi au participat la Sfânta Liturghie oficiată în curtea mănăstirii. „Altarul” pe care ierarhii și preoții au oficiat Sfânta Liturghie, o scenă frumos îmbrăcată în cununi de cetină de brad și buchete de flori, scenă în spatele căreia „străjuiau” icoana Sf. Ștefan cel Mare, a Maicii Domnului, a Domnului Iisus Hristos, a Sf. Ioan Botezătorul și a Sf. Daniil Sihastrul, pictate în atelierele Mănăstirii Putna, a fost însuflețit de cântările bisericești și de cuvintele de învățătură rostite de ierarhii invitați. În timpul Liturghiei, un diacon a fost hirotonit preot și un ipodiacon a fost hirotonit diacon. Rugăciunile „Crezul” și „Tatăl nostru” au fost rostite de întreaga mulțime de credincioși, la îndemnul preoților slujitori. Parcă toate au tăcut, și păsările, și vântul, și gândurile, pentru a lăsa glasul pelerinilor să înalțe rugăciuni spre cer.
ÎPS Calinic i-a îndemnat pe pelerini să poarte cât mai des costumul popular
Cuvântul de învățătură a fost rostit de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care a publicat și o carte despre voievodul Ștefan cel Mare. Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului le-a povestit credincioșilor aflați ieri în curtea Mănăstirii Putna că în urmă cu 50 de ani, „am intrat în curtea mănăstirii, de Sf. Maria, și când am văzut toată lumea din curte îmbrăcată în costume populare moldovenești, am crezut că mă aflu într-o seră cu flori. Eu, împreună cu grupul cu care eram, împreună cu un profesor, purtam «haine nemțești», cum se spune. Nu am îndrăznit să stric frumusețea acelui loc și nu am mai intrat în curte. Niciodată, la nici o mănăstire, nu am văzut atâta lume îmbrăcată în costume populare ca atunci. Erau ca îngerii lui Dumnezeu”. ÎPS Calinic i-a îndemnat pe pelerini să poarte cât mai des costumul popular, „un veșmânt care se potrivește românului”. „Să ne întoarcem la vestimentația pe care au purtat-o strămoșii. Să scoatem costumele din lăzile vechi, să avem grijă să nu slăbim credința, mamele să le pună pruncilor nume de Ștefan, iar, la final, să-l rugăm pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare să ne fie ocrotitor, să-l rugăm să nu ne părăsească, să nu se uite aspru la noi”, a mai completat ÎPS Calinic.
Printre pelerini
ÎPS Irineu, Episcop de Orsk și Gai (regiunea Orenburg, Federația Rusă),născut în Republica Moldova, a spus că este foarte onorat pentru că a fost invitat anul acesta la Mănăstirea Putna, pe 2 iulie, când s-au împlinit 511 ani de la moartea voievodului Ștefan cel Mare. Episcopul de Orsk și Gai le-a oferit câte un dar simbolic ÎPS Pimen și părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic.
Sfântul Ștefan cel Mare, „apărător al existenței române”, care a lăsat omenirii „cel mai mare și cel mai scump Testament din lume”, cel care „a respins eresurile” și căruia „nu-i vom ajunge noi nici la genunchi, niciodată”, după cum a spus, la Putna, ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, a adunat și în acest an mii de credincioși, „apărători ai altarului dreptei credințe”.
Printre pelerini l-am întâlnit pe Casian Grigore, în vârstă de 67 de ani, venit din județul Neamț special să se închine la mormântul voievodului Ștefan cel Mare. „Am ajuns miercuri seară la Putna și m-am cazat la un localnic. Joi dimineață am fost printre primii care au sărutat piatra de mormânt a voievodului Ștefan. Mi-am făcut un obicei să vin la Mănăstirea Putna și pe 2 iulie și pe 15 august, la Adormirea Maicii Domnului, pentru că simt că aici ești mai aproape de Rai. Nu glumesc. Ați văzut cum păsările zboară deasupra codrilor? Doar rugăciune, doar smerenie… Nu poți să nu iubești acest loc”, s-a destăinuit bărbatul.
O altă credincioasă, Maria Surdu, în vârstă de 51 de ani, din Botoșani, ne-a spus că a venit la Putna „pentru că și părinții mei veneau mereu, mai ales de Sf. Maria și se cunoștea mult în casă. Parcă era mai mult spor, mai multă înțelegere. Eu sunt văduvă și nu am pe nimeni. Mi-a rămas doar credința în Dumnezeu, pentru că sunt și bolnavă, pensionată și nu am de la cine cere ajutor”.
Parada și onorurile militare
Ca în fiecare an, parada și onorurile militare au constituit un moment special al zilei. Imnul României, „Deșteaptă-te, române!”, Imnul Eroilor: „Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi. / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi…” sau cântecul „Treceți, batalioane române, Carpații” au creat o stare de emoție și au trezit adevăratul patriotism în fiecare participant la sărbătoarea Putnei. Când fanfara Primăriei Suceava a interpretat piesele patriotice, credincioșii s-au adunat cât mai aproape de aleile din curtea mănăstirii pentru a urmări programul de depunere de coroane la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna și au bătut din palme în semn de respect.
Au depus coroane de flori reprezentanți ai instituțiilor locale și județene, ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Județean Suceava, ai Primăriei Putna, ai Primăriei Suceava, reprezentanți ai partidelor politice. Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, care este și exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei și Rădăuților, le-a mulțumit arhiereilor și invitaților veniți din țară, dar și de peste hotare, oficialităților, pentru participarea la evenimentul de la Putna, tuturor celor care „îl simt pe Ștefan cel Mare în mijlocul lor”.
La sărbătoarea Putnei au fost prezenți prefectul Sucevei, Constantin Harasim, subprefectul Atanasă Nistor, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, deputații PNL Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu, Alexandru Băișanu, precum și șefii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava, Inspectoratului de Poliție Județean Suceava și Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava.
