Tratatul de frontieră româno-moldovean, semnat luni, prevede principiile de stabilire a frontierei pe sectoarele apelor curgătoare de graniță, arătând, de asemenea, că punctele de întâlnire a frontierelor celor două state și ale Ucrainei vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat.
Documentul, intitulat Tratatul între România și Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră, are un caracter tehnic.
Tratatul are un preambul și nouă capitole. Preambulul face referire la respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și la legislațiile interne ale României și Republicii Moldova referitoare la regimul frontierei de stat.
Primul capitol al tratatului, intitulat „Dispoziții generale” cuprinde definiții ale termenilor folosiți în Tratat și ale faptelor care constituie încălcări ale regimului frontierei, precum și prevederi referitoare la autoritățile competente ale celor două părți și la notificarea acestora.
Capitolul al doilea vizează traseul frontierei de stat și indică documentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele două state. Sunt menționate în acest sens Tratatul privind regimul frontierei de stat din 27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei în sectorul nodului hidrotehnic Stânca – Costești, documentele de demarcare adoptate de Comisia mixtă și Comisia specială mixtă româno-sovietică, documentele de demarcare, anexele și completările la acestea.
Documentul prevede în acest capitol că punctele de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Moldova și Ucrainei vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat.
Tratatul menționează însă principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor curgătoare. Astfel, pe sectoarele navigabile, frontiera se va stabili pe mijlocul șenalului navigabil principal iar pe sectoarele nenavigabile, pe mijlocul pânzei de apă a râului sau a brațului său principal.
Acordul stipulează că, începând din anul următor celui al intrării în vigoare a Tratatului, se va efectua verificarea în comun a traseului frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare. Aceste noi documente vor înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare, care datează din anul 1974.
Marcarea și întreținerea traseului frontierei de stat este reglementată în capitolul al treilea al Tratatului. Acesta include descrierea tipurilor de semne care sunt utilizate pentru marcarea frontierei, măsurile care trebuie luate pentru a menține frontiera de stat într-o stare de marcare vizibilă și modul în care se realizează verificarea stării semnelor de frontieră.
Documentul prevede într-un capitol separat, al patrulea, înființarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat și întreținerea semnelor de frontieră.
Printre atribuțiile Comisiei se numără verificarea în comun a traseului frontierei de stat și întocmirea noilor documentele de demarcare pentru sectoarele unde au intervenit schimbări naturale față de documentele în vigoare.
Capitolul al cincilea al Tratatului, referitor la „modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, șoselelor, precum și a altor instalații de comunicații care traversează frontiera de stat” cuprinde prevederi legate de măsurile necesare pentru întreținerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră, pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora.
De asemenea, este reglementat modul în care se realizează navigația de către navele și celelalte mijloace de navigație ale părților și este stipulată obligația de luare a măsurilor necesare pentru menținerea în stare corespunzătoare a sectoarelor de căi ferate, podurilor și construcțiilor hidrotehnice, în locurile unde acestea intersectează frontiera de stat.
Capitolul al șaselea, intitulat „Pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului și protecția mediului la frontiera de stat” stabilește anumite reguli aplicabile în cazul desfășurării unor activități în apropierea frontierei, măsurile care se vor lua în cazul apariției unui incendiu în apropierea frontierei de stat și măsurile necesare pentru protecția mediului.
Capitolul al șaptelea, referitor la „cercetarea încălcărilor regimului frontierei de stat, structurile competente și regulile despăgubiri” indică structurile competente pentru soluționarea cazurilor de încălcare regimului frontierei de stat, tipurile de încălcări care se cercetează în comun, regulile care trebuie respectate în cazul cercetării în comun, obligațiile de informare despre cazurile de încălcare a regimului frontierei de stat.
Penultimul capitol, referitor la „predarea-primirea persoanelor, animalelor domestice, a obiectelor și documentelor” reglementează modul în care vor fi predate persoanele care au trecut ilegal frontiera de stat, bunurile și înscrisurile găsite asupra acestora, precum și măsurile care trebuie luate în vederea identificării și predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat.
Tratatul prevede în Dispozițiile finale că acest tratat nu afectează drepturile și obligațiile părților rezultate din tratatele internaționale bilaterale și multilaterale la care acestea sunt parte, precum și din obligațiile României care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
De asemenea, sunt incluse dispoziții tehnice legate de intrarea în vigoare a Tratatului, posibilitatea amendării, perioada de valabilitate, înregistrarea la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite.
