Primul simpozion regional multidisciplinar de tehnici endovasculare, organizat de Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România, Academia Română de Științe Medicale și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, în zilele de 4 și 5 aprilie a.c., a fost și cadrul pentru analiza modului în care statul român finanțează tratarea pacienților prin tehnici novatoare.
„Să dăm tonul pentru finanțarea corectă”, a fost îndemnul șefului Compartimentului de Angiografie din Spitalul de Urgență Suceava, dr. Mihai Crețeanu Jr., către medicii prezenți. El a declarat că, după șapte ani de radiologie intervențională la Suceava, este nemulțumit deoarece, deși dispune de tot ce are nevoie pentru astfel de intervenții, datorită sprijinului constant din partea spitalului, finanțarea din partea statului prin programul național de profil este infimă: 1.000 de lei pe trimestru pentru tratamente care costă 450-500 de euro/pacient. „Am tot ce-mi trebuie, dar când iau de pe raft materiale, mă gândesc la bani, chiar dacă spitalul mă ajută, din bugetul propriu. Există produse foarte bune pe care nu le pot utiliza. Doctorii au nevoie de bani ca să facă și calitate”, a afirmat dr. Mihai Crețeanu Jr.. Medicul a făcut referire la un anumit tip de stenturi, foarte eficiente în tratamentul bolii arteriale periferice. „În 6 luni am montat doar două astfel de stenturi, și asta pentru că am fost ajutat să le am”, a subliniat dr. Crețeanu Jr.
Conf. univ. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președintele Asociației de Podiatrie, a spus că ar fi fost de preferat ca la această sesiune a simpozionului să fi fost prezenți și politicieni, pentru a fi informați direct de la sursă asupra costurilor pe care le impun amputațiile. Potrivit medicului, un episod de amputație presupune costuri de 4.000 de euro, dar pot să ajungă la 10.000 de euro dacă survin și complicații, ceea ce face ca în România să se cheltuie milioane de euro anual pentru amputațiile asociate piciorului diabetic. „Mi s-a spus odată că în România nu numai că aveți bani puțini pentru sănătate, dar nici nu știți să-i cheltuiți. După 1990, cabinetele medicilor s-au umplut cu ecografe, în loc să se facă un centru de imagistică”, a exemplificat dr. Vereșiu.
Frecvența amputațiilor de membre inferioare este de 20-30 de ori mai mare la pacienții cu diabet decât în populația generală
La dezbaterea problematicii complicațiilor severe ale diabetului zaharat în vederea găsirii unor soluții viabile și a conturării unor politici de sănătate cu scopul implementării prevenției și îngrijirii adecvate a acestei patologii pentru diminuarea impactului asupra pacientului, asupra familiei, societății și sistemului de sănătate s-au prezentat studii observaționale și intervenționale.
„Altă modalitate decât a aloca fonduri pe baza a ce măsori și ce estimezi nu există, pentru o politică de sănătate corectă”, a argumentat universitarul.
Cu cifre, s-a arătat că peste 80% dintre amputațiile de membre inferioare la pacienții cu diabet sunt precedate de o ulcerație, a cărei evoluție poate fi complicată de asocierea arteriopatiei obliterante și a infecției. De asemenea, frecvența amputațiilor netraumatice de membre inferioare este de 20-30 de ori mai mare la pacienții cu diabet decât în populația generală.
O intervenție minim invazivă pe picior diabetic a fost prezentată de doctorul italian Luis Mariano Palena, care ulterior a răspuns întrebărilor venite din partea colegilor români, interesați de diverse aspecte, de la tehnica de abord până la hemostază (oprirea sângerării).
Drd. Diana Sima, medic diabetolog, a prezentat rezultatele unei cercetări efectuate pe pacienți cu diabet din Spitalul Clinic Cluj și Spitalul Cantacuzino din București, din care a reieșit că boala arterială periferică afectează două treimi dintre persoanele cu diabet și că urmărirea factorilor de risc poate preveni sau cel puțin întârzia apariția neuropatiei diabetice și a celorlalte complicații micro- și macro-vasculare ale diabetului, atât la pacienții cu diabet tip 1, cât și la cei cu diabet tip 2. Medicul a subliniat, de asemenea, și costurile directe și indirecte pe care le impune îngrijirea persoanelor cu diabet zaharat și cu complicații ale acestei boli. „În concluzie, este necesară o echipă multidisciplinară și fonduri pentru a putea să creștem calitatea vieții pacienților cu diabet zaharat”, a mai spus dr. Sima.
