Tratamentul pentru gastrite

– Banala aspirină poate declanșa boala
Cele mai frecvente agresiuni asupra mucoasei gastrice sunt produse de alimentele dure, insuficient mestecate și greu digerabile, alterate sau contaminate cu microbi, precum și de consumul excesiv de alcool, tutun, ceai chinezesc, cafea, băuturi reci, mâncăruri prea fierbinți sau prea reci, înghețate, abuzuri de condimente iuți sau grăsimi prăjite.
Printre factorii chimici dăunători sunt și medicamentele, în special sărurile acidului salicilic, care determină congestionarea mucoasei gastrice. În gastrita acută, mucoasa se poate regenera în cîteva zile sau maxim 4-6 săptămâni. În cea cronică, procesul inflamator al mucoasei din pereții gastrici este de lungă durată, iar ritmul secreției gastrice este foarte redus. În declanșarea formei cronice mai poate interveni și un deficit proteic, vitaminic și mineral din alimentație, pe fondul unei gastrite acute nevindecată. Dacă leziunile mucoasei gastrice au o vechime de 10-15 ani, apare un risc considerabil pentru cancerul gastric.
– Remedii din plante pentru gastrite hiperacide
Pentru tratarea acestor afecțiuni, se recomandă infuzii, decocturi și tincturi din coada șoricelului, sunătoare sau mușețel, decoct sau pulbere din rizomi de obligeană (pulberea acționează ca un pansament gastric, prin favorizarea epitelizării ulcerațiilor gastro-intestinale), infuzie din muguri de coacăz negru, infuzii din turița mare (plante recoltate la începutul înfloririi), din petalele florilor de nalbă de grădină, flori de gălbenele sau de salcâm, fructe de chimion și coriandru, părți aeriene de calomfir, mătăcine, silur, mentă, șopârliță albă, pătlagină sau iarba sângelui (Lysimachia vulgaris – în caz că apar sângerări gastrice), frunze de scumpie, plămânărică, troscot sau de zmeur, tulpini de coada calului, macerat la rece din lemn dulce (rădăcini recoltate primăvara, uscate și măcinate, o linguriță la 250 ml apă rece; se lasă să macereze 12 ore, se strecoară și se bea în cursul unei zile, într-o cură de 1-2 luni), decoct din rizomi de coada racului (sau rizomi fierți în lapte, se strecoară și se bea laptele) și decoct din rizomi și rădăcină de valeriană (recoltată toamna tîrziu, 1 ceai/zi).
O altă plantă cu efecte deosebite în tratarea gastritelor acide și chiar ulcerelor este tătăneasa – decoct din rădăcini uscate și măcinate, 2-3 ceaiuri/zi; a se evita consumul la formele hipoacide, întrucât poate favoriza carcinomul gastric.
Foarte eficient este uleiul de sunătoare: 20 g plantă uscată puse la umectat în 200 ml alcool de 70 de grade, timp de 12 ore, apoi se adaugă 200 ml ulei de floarea soarelui și se încălzește pe baia de apă, timp de 3 ore, amestecând mereu; se lasă la macerat 2-3 zile, se strecoară, iar după 24 de ore de sedimentare se filtrează în sticluțe brune, bine închise cu dop; se consumă câte o linguriță din acest ulei, între mese.
– Fitoterapia în gastrite hipoacide și anaciditate
Se recomandă infuzie, tinctură 20 la sută sau pulbere din pelin alb (tratamentul se face numai în cure de scurtă durată, întrucât provoacă tulburări digestive și nervoase; este contraindicat la femeile gravide sau care alăptează), tinctură 20 la sută din țintaură, infuzie și tinctură 20 la sută din schinel, infuzie de hrean (rădăcini uscate și măcinate), maghiran (părți aeriene), frunze de roiniță, decoct din părți aeriene de ventrilică sau sovârv (recoltate în timpul înfloriri), infuzie sau pulbere din dumbăț (se mai poate consuma și sirop pregătit din extract de plantă în amestec cu zahăr, părți egale; se fierbe până la consistența siropoasă și se bea câte un pahar diluat cu apă minerală), afine ca atare (o cură, de 2 săptămâni).
Tratarea gastritelor cronice și gastro-enteritelor
Efecte deosebite se obțin cu un preparat din mătrăgună: tinctura de beladonă cumpărată de la farmacii și luată intern, în doză de 10-15 picături, de 2-3 ori/zi, numai de către adulții care prezintă dureri accentuate. Se impune respectarea dozelor prescrise, deoarece pot surveni intoxicații grave. Se mai pot administra infuzii din maghiran sau busuioc (în caz de gastrită cronică cu spasme), din frunze uscate de mur (în gastro-enterite), flori de tei (gastrite cronicizate) și decocturi din frunze de roiniță (calmează durerile în gastrite cronice) sau din rădăcini uscate și măcinate de tătăneasă (pentru gastrite cronice incipiente).
Produsele se administrează neîndulcite, cu jumătate de oră înaintea meselor principale.
Sursa: www.evenimentul.ro