Guta este o boală determinată de tulburarea metabolismului nucleoproteinelor, caracterizată prin creșterea nivelului acidului uric din sânge și depozitarea de cristale de urat de sodiu în articulații, periarticular sau subcutanat.
Hiperuricemia primară este întâlnită mai ales la bărbați și este determinată de unele anomalii genetice, în timp ce formele secundare se întâlnesc în diferite situații patologice sau ca urmare a terapiei citostatice sau diuretice.
Fitoterapia reușește rareori în perioade de reactivitate, dar este salutară pentru corectările metabolice de fond, care reprezintă, de altfel, esența oricărui tratament antigutos. Plantele cu efect uricolitic și diuretic-depurativ sunt cele mai utilizate. Efecte deosebite au frunzele de mesteacăn: infuzie din 2-3 lingurițe de frunze uscate la 200 ml de apă clocotită. După răcire, se adaugă un vârf de bicarbonat de sodiu. Se lasă la macerat 6 ore, apoi se bea în două reprize, la interval de 4 ore.
Acidul salicilic din coaja de salcie sau din alte specii care conțin această valoroasă substanță biologic activă stimulează eliminarea pe cale urinară a acidului uric din sângele bolnavilor de gută. Se face un decoct din două linguri de pulbere de scoarță la o cană de apă și se iau 3 linguri pe zi.
Alte remedii utile în caz de gută sunt fructele uscate de ienupăr (decoct slab sau infuzie concentrată; 2-3 căni pe zi, respectiv 3-4 linguri pe zi), frunze de afin (se face o cură, timp de 40 de zile, cu 2-3 căni pe zi de infuzie preparată dintr-o linguriță de frunze la o cană de apă clocotită) și hrean consumat ca atare, drept condiment. Fructele de cătină albă sunt un puternic vitaminizant, întărind organismul și crescându-i capacitatea naturală de luptă împotriva agresiunilor de orice natură. Se toarnă 500 de ml de apă clocotită peste două linguri de fructe proaspete zdrobite, se lasă vasul acoperit 30 de minute, se strecoară și se bea fracționat pe parcursul unei zile.
Sursa: www.evenimentul.ro
