Hipercolesterolemia este creșterea nivelelor colesterolului în sânge peste limita normală. Cantitatea de colesterol în sânge variază la omul sănătos între 1,2 și 1,8 g la litru.
O cantitate crescută de colesterol poate fi datorată unei alimentații incorecte, bogate în grăsimi, dar poate apărea și ca urmare a unui metabolism anormal al grăsimilor, chiar și în cazul unui aport normal. Cea mai gravă consecință a nivelului crescut de colesterol este depunerea acestuia pe peretele vascular, fapt ce conduce la formarea unor plăci de aterom, în boala numită ateroscleroză. Aceasta se manifestă prin îngroșarea pereților vasculari și îngustarea lumenului interior al vaselor de sânge, ceea ce crește presiunea sanguină, adică tensiunea arterială, acesta la rândul ei putând avea consecințe grave precum accidentul vascular cerebral sau coronarian
Consumul de carne și colesterolul.
Medicii au lansat deja un semnal de alarmă și toată lumea a început să evite grăsimile. Pe de altă parte, au apărut deja alte probleme, întrucât grăsimile și chiar și colesterolul însuși sunt totuși indispensabile pentru buna funcționare a organismului. Există două tipuri de colesterol: unul „rău” și unul „bun”. Diferențele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat. Lipoproteinele sunt cele care transportă colesterolul în sistemul nostru circulator. Cele de joasă densitate – LDL (low density proteins), care alcătuiesc colesterolul „rău”, transportă aproximativ 65 la sută din colesterolul sanguin, fiind responsabile de depunerile din artere. Lipoproteinele de înaltă densitate – HDL (high density proteins) sunt un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grăsimi de pe vasele sanguine și asigură circulația colesterolului, fără a bloca arterele.
Părțile bune ale colesterolului.
Toată lumea știe că responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză și o mulțime de alte boli nu este altul decât colesterolul. Mai puțină lume vorbește însă de rolul lui esențial în menținerea stării de sănătate a organismului. În timp ce colesterolul în exces este, într-adevăr, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă. El contribuie la metabolizarea carbohidraților, intră în componența tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini și feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acțiunea razelor de soare, în vitamina D.
O bună alimentație anti-colesterol nu înseamnă deloc o alimentație fără grăsimi, ci din contra. Esențial este ca acestea să fie alese în mod judicios. Menținerea rației zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30 la sută din totalul caloriilor este vitală pentru menținerea în limite normale a colesterolului. În același timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăși 10 la sută. Grăsimile saturate provin, cu mici excepții, din surse animale, iar grăsimile animale conțin colesterol. Pe de altă parte, chiar dacă un aliment nu conține colesterol, acest lucru nu înseamnă ca el nu conține grăsimi.
Se vor consuma deci alimente care conțin grăsimi nesaturate, cum ar fi: pește gras, untură de pește, ficat de gâscă sau rață, uleiuri polinesaturate (floarea-soarelui, porumb) și mononesaturate (măsline, alune). Grăsimile saturate vor fi evitate: carne grasă, mezeluri, unt și produse de patiserie, carnea fiind înlocuită, pe cît posibil, cu pește.
Alți factori.
Dar colesterolul nostru nu provine numai din alimentație, ci este generat și de alți factori: alcoolul în exces (mărește presiunea sângelui și nivelul trigliceridelor), fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului înconjurator. Pe de altă parte, ceea ce absorbim noi reprezintă doar 20-30 la sută din stocul nostru. Restul de 70-80 la sută este fabricat de propriul nostru organism. Dar și în acest program personal de fabricare există anumite diferențe.
Remedii anti-colesterol.
Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol rău din sânge se numără cerealele integrale, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa și usturoiul. Licopenul conținut în tomate este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sunt fierte. Fructele și legumele conțin și ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C și vitamina E.
În medicina alopată se folosesc medicamente hipolipemiante, unele dintre ele dovedindu‑se însă a fi nocive pentru peretele vascular. În medicina complementară se utilizează substanțe naturale care au efecte benefice asupra organismului, nefiind agresive și putând fi administrate timp îndelungat. De exemplu, anghinarea, pătlagina, frunzele de mesteacăn sau păpădia pot fi utilizate sub formă de infuzii, care se administrează zilnic, de 2-3 ori/zi, având efect coleretic și colagog, adică stimulând secreția și eliminarea bilei din vezicula biliară și, odată cu ea, a colesterolului în exces. Ca gemoterapice, se recomandă remedii din mlădițe de măslin (Olea europaea), câte 50 de picături dimineața și din mlădițe de ienupăr (Juniperus comunis), cîte 50 de picături seara. Aceste remedii au acțiune de drenaj, ce se reflectă în scăderea nivelului lipidelor din sânge.
Este greșit înțeles că alcoolul determină scăderea nivelului de colesterol „rău” din sânge, în schimb, unul sau două pahare de vin roșu băute zilnic pot mări nivelul colesterolului „bun”, ajutând astfel la prevenirea disfuncțiilor cardiace.
