Tractul gastro-intestinal asigură aportul continuu de apă, electroliți și substanțe nutritive necesare organismului. Majoritatea substanțelor întâlnite în alimente au o structură chimică diferită de cea a constituienților organismului și nu pot fi preluate ca atare din natură.
Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse în molecule simple, fără specificitate biologică, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale. Astfel, sănătatea aparatului digestiv este foarte importantă pentru oricine. Practic, în sistemul digestiv își au originea majoritatea dezechilibrelor și bolilor organismului.
Remedii pentru tratarea colitelor
Colitele sunt inflamații ale intestinului gros. Cele mai frecvente colite apar ca urmare a unor greșeli de alimentație, dereglări ale sistemului nervos vegetativ, ale unor boli alergice generale sau boli la nivelul organelor apropiate (enterocolite, pancreatite, apendicite). Se manifestă prin dureri abdominale acute însoțite de constipație sau diaree, arsuri stomacale și intestinale, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, slăbire rapidă, astenie, oboseală, stări febrile și depresive.
În funcție de evoluție, există colită de fermentație intestinală și colită de putrefacție. Când inflamațiile avansează, pot să apară rectocolite ulcerohemoragice, colite granulomatoase și chiar cancer de colon. Sunt recomandate plante medicinale cu proprietăți calmante, sedative, antispastice și antiseptice. Cele mai bune remedii sunt infuziile din coada șoricelului, mușețel, gălbenele, sunătoare, fructe de fenicul, chimion, ienupăr, măghiran, sulfină, cimbrișor, frunze de mur (fără codiță), mentă, roiniță, coada racului, flori de salcâm, lăstari înfloriți de busuioc și rădăcini de valeriană (odolean). Aceste plante pot fi infuzate separat sau în amestec. Eficiente sunt și decocturile din rădăcini de cerențel și obligeană. Din rizomii uscați și măcinați de obligeană se poate prepara o pulbere din care se ia un vârf de cuțit, de 2-3 ori/zi, înainte de mese. La fel se procedează și cu rizomii de valeriană.
O altă pulbere eficientă este cea din semințe de in recoltate la maturitate deplină, măcinate și apoi consumate cu puțină apă călduță în care au stat câteva minute. Acest remediu se ia de două ori/zi, cu 20 minute înainte de mesele principale. Cura durează 10 zile/lună. În cazul colitei de fermentație, se fierb 2 linguri cu vârf de semințe de in în 250 ml apă, 10 12 minute (se adaugă mereu apă, ca să rămână aceeași cantitate ca la început). Lichidul obținut se bea dimineața, pe stomacul gol.
Se beau 3 căni de infuzie de leuștean, zilnic, cu jumătate de oră înainte de mesele principale: se infuzează 3 fire de leuștean proaspăt sau uscat în 3 căni de apă clocotită, timp de 5 6 minute, apoi se strecoară și se bea neîndulcit.
Indicată este și infuzia din 2 lingurițe de mușețel în 250 ml apă clocotită, timp de 10 minute. Se beau 2 căni pe zi, după mese. Se face un amestec din mușetel (20 g), coada șoricelului 30 g, frunze de mentă (20 g), salvie (10 g) și fructe de coriandru (10 g). Se infuzează o lingură de amestec în 250 ml apă clocotită, timp de 10 minute. Se beau 2 căni pe zi.
Rezultate deosebite are ingerarea de cărbune medicinal (se găsește în farmacii), consumul tincturii de propolis și a polenului granulat (în apă îndulcită cu miere).
Enterite și enterocolite
Inflamații ale intestinului subțire (ca urmare a ingerării de alimente alterate sau medicamente expirate), respectiv inflamații ale mucoasei intestinale, enteritele și enterocolitele sunt afecțiuni care se manifestă prin frisoane și febră, dureri abdominale violente, balonări, grețuri, vărsături, sete mare și semne de deshidratare, puls redus și tendință de leșin.
În tratamentul naturist al acestor afecțiuni sunt recomandate infuzii din flori de albăstriță, coada șoricelului, mușețel, busuioc, frunze de zmeur (fără codiță), frasin, anghinare, crețușcă, sunătoare (pojarniță), răchitan, cimbrișor, fructe de chimion și ienupăr. Eficiente sunt și decocturile din rădăcini de cerențel, tătăneasă, iarbă de coada racului, partea aeriană și rizomi de sclipeți, fructe de măceș, rădăcini de tătăneasă, frunze uscate sau fructe zdrobite de afin. Aceste plante pot fi infuzate sau fierte și în amestec.
În alimentație este bine să se introducă pâinea de orz sau fiertura din semințe de orz decorticate. Din sclipeți (plantă uscată și măcinată) se poate obține o pulbere din care se ia, de 3 ori/zi, cîte un vîrf de cuțit, înainte de mese. Rezultate deosebite se obțin cu un macerat la rece din fructe zdrobite de afin sau cu suc de afine. În enterocolitele acute se impune un repaus total al intestinului inflamat, printr-o dietă hidrică. În prima zi se consumă numai orez fiert, fără carne și grăsime. Necesarul de lichide (1,5-3 litri/zi) se asigură prin ceaiuri călduțe (din plantele enumerate mai sus), neîndulcite. Apoi, timp de 4 zile, se consumă numai alimente ușor digerabile (supe de legume). Treptat, se pot mânca ouă fierte moi și brânză proaspătă de vaci. În enterocolita cronică se adoptă un regim de cruțare digestivă, capabil să compenseze carențele nutriționale din organism (carne slabă de vită sau pasăre, pește oceanic, pâine prăjită sau veche de o zi, paste făinoase). Fructele proaspete nu sunt tolerate dar se pot consuma rase sau coapte. Se poate consuma vin roșu. Bune rezultate în enterocolite dă oțetul de mere diluat în apă și polenul uscat (20 g/zi).
Colonul iritabil
Iritarea colonului este o afecțiune benignă a intestinului gros, constând dintr-o dereglare a echilibrului normal care ar trebui să existe între activitățile secretoare ale mucoaselor și activitatea motorie a intestinului. În declanșarea bolii intervin factorii psiho-emoționali, respectiv stări de stres, emoții puternice, anxietate, suprasolicitare fizică și intelectuală, astenie, insomnie, mese neregulate și servite în grabă. Se manifestă prin grețuri, arsuri, constipații sau diaree, dureri abdominale, balonări, dureri de cap, insomnii, palpitații, senzații de leșin și transpirații excesive. Fiind o afecțiune benignă, boala poate fi eliminată complet după excluderea cauzelor care au declanșat-o. În tratamentul fitoterapeutic, practica a demonstrat că există o bună eficacitate a plantelor cu acțiune carminativă, antispasmodică și sedativă (în cazul în care nu sunt modificări morfologice intestinale). Foarte bună este o infuzie din amestec în părți egale de coada șoricelului, frunze de roiniță, mentă, coada racului, flori de salcâm și de tei (o lingură cu amestec la 200 ml apă), din care se beau 2-3 ceaiuri/zi. Și-a dovedit eficiența și o tinctură combinată din beladonă (tinctură 25 ml) și valeriană (tinctură 25 ml). Se utilizează intern, luând câte 15-25 de picături în puțină apă îndulcită, de 2-3 ori/zi. Dimineața, persoanele mature vor lua 40 de picături de tinctură de propolis în 100 ml apă caldă. Se vor evita cruditățile, laptele, alcoolul, cafeaua, tutunul și lichidele foarte reci sau foarte fierbinți. Se recomandă numai mese regulate, consumând cartofi fierți, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, unt, ouă, pește slab, carne fiartă de pui sau de vită, fără murături și condimente. Pentru înlăturarea durerilor abdominale este bine ca înainte cu 30 de minute de mesele principale să se ia câte o lingură de gel din planta Aloe vera, cu ceai din coada șoricelului. Evitarea stresului contribuie substanțial la vindecare.
Sursa: www.evenimentul.ro
