De multe ori, bolnavii de ulcer consideră boală o acțiune minoră. Când încep să simtă arsuri la stomac, înghit câteva pastile antiacide sau beau un pahar cu lapte, fără să realizeze că totul se poate transforma în ceva foarte grav.
Stomacul este considerat un fel de rezervor destinat să țină în el hrana timp de câteva ore, până cînd intestinul subțire este gata să o preia. Pereții stomacului abundă în glande care secretă acid clorhidric (cu rol de a dezinfecta hrana), pepsine (secreția acestora fiind posibilă numai în prezenta acidului clorhidric și care au rolul de a descompune proteinele în lanțuri de aminoacizi) și gastrine (care mențin un flux abundent de suc gastric). Mucoasa gastrică este căptușită cu un singur strat de celule care secretă mucus. Acesta apără stomacul de acțiunea acidului clorhidric și a pepsinei. Întreaga mucoasă se reface la 3 zile. Ulcerul gastric apare când se produce o rupere a echilibrului dintre nivelul acido-peptic și cel al mecanismelor normale de apărare ale peretelui gastric.
Tratamentul ulcerului gastric și duodenal, atât madicamentos, cît și ajutat cu remedii naturiste, este de durată și, obligatoriu, însoțit de o dietă strictă. În tratamentul naturist se recomandă, mai întâi, o cură de 5 zile cu sucuri din fructe neacide, cu lapte, zarzavaturi (varză, cartof, morcov, sfeclă roșie, spanac). În fiecare zi se mănâncă 4-5 albușuri de ou crud, făcute spumă (fără zahăr), repartizate în 3-4 mese. Cura de sucuri și crudități se ține 1-2 luni, fără a se consuma ceapă, usturoi, ardei iute. Se poate asocia cura cu preparate din aloe, cu cărbune de tei (1 lingură de 3 ori/zi), cu suc de orz verde (50 ml de 3 ori/zi), cu polen (2 lingurițe, de 2 ori/zi, înainte de masa de dimineață și cea de la prânz).
Pansament gastric cu ulei de pojarniță
Cu proprietăți cicatrizante în ulcerațiile gastrice, fitoterapia recomandă și remediile din sunătoare (Hypericum perforatum), o plantă numită popular și pojarniță. Se utilizează doar partea aeriană recoltată în faza de înflorire. Alături de obișnuita infuzie, efecte deosebite are uleiul de sunătoare: 300 g plantă se pune să fiarbă, la foc domol, în 2 l de apă, timp de 30 de minute; se lasă în repaus 30 de minute, după care se filtrează prin tifon, apoi se adaugă 500 ml ulei de măsline, 500 g miere și 250 ml rachiu de prune de 42E. Se agită sticla cît mai energic, până când se obține un amestec omogen. Modul de administrare al acestui remediu este următorul: dimineața, pe stomacul gol, se ia un gălbenuș de ou, bine amestecat cu o linguriță de miere; după 30 de minute, se bea 100 ml din amestecul descris mai sus, cu 30 de minute înainte de micul dejun; doza se repetă cu o jumătate de oră înainte de masa de prânz și de seară. Sticla se agită de fiecare dată înainte de folosirea emulsiei. Cu acest leac s-au obținut foarte multe vindecări ale bolnavilor de ulcer, condiția fiind să se respecte și regimul alimentar prescris.
Lemnul dulce cicatrizează rănile ulceroase
O plantă cu efect terapeutic foarte eficient în cazul ulcerelor gastrice și duodenale este Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra). Se utilizează numai rădăcinile recoltate primăvara, înainte de înflorire sau toamna, după căderea frunzelor, de la plante în vârstă de peste 3 ani. Se spală, se zvântă și se usucă la soare.
Se poate prepara infuzie din 1 linguriță rădăcini, uscate și măcinate, la 250 ml apă clocotită. Se lasă la infuzat 15 min. și se beau 3 ceaiuri/zi. Infuzia are proprietăți antiinflamatoare și cicatrizante. La fel de bun este maceratul la rece din 1 linguriță pulbere de rădăcini la 200 ml apă. Se lasă să macereze 12 ore și se bea o cană/zi, fracționată în 3 reprize. Cura durează 1-2 luni. Recomandată este și pasta de rădăcini, preparată din 100 g pulbere și 50 ml apă rece. Se amestecă pînă la uniformizare și se consumă 3 lingurițe/zi, având acțiune antispastică în timpul crizelor dureroase.
Ceaiuri din amestecuri de plante
Efecte cicatrizante, antiinflamatoare și calmante în ulcerul gastro-duodenal, precum și în reducerea acidității gastrice are un amestec din gălbenele, rădăcină de lemn dulce, sunătoare, flori de mușețel, de salcâm și rădăcini de tătăneasă, câte 10 g din fiecare. Se prepară infuzie din 3 lingurițe amestec la 500 ml apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 30 de minute, pentru infuzare și se bea întreaga cantitate, în 3 reprize pe zi, după mesele principale. Indicat este și un amestec din gălbenele, troscot, tătăneasă (20 g din fiecare) și roiniță (10 g). Se amestecă 1 linguriță cu vârf din fiecare plantă cu 250 ml de apă clocotită, se infuzează 3-5 minute, se strecoară și se beau 3 căni/zi, îndulcit cu miere de albine.
Sursa: www.evenimentul.ro


