Ministerul Transporturilor vrea să reia construcția canalului București-Dunăre, iar pentru finalizarea lucrărilor la acest proiect început în 1986 este nevoie de minim 450 milioane de euro, a declarat, joi, ministrul Ludovic Orban.
„La rectificarea bugetară din iulie vom face toate demersurile pentru a putea plăti actualizarea studiului de fezabilitate. Față de proiectul inițial, trebuie făcute reactualizări”, a spus Orban, cu ocazia unei vizite în localitatea 1 Decembrie, pentru a vedea stadiul în care se află acest canal.
Orban a adăugat că 70% din lucrările la canal au fost realizate între 1986 și 1989, iar pentru restul de 30% este nevoie de circa 450 milioane euro. Ministrul a precizat că pentru reconstrucția părților din canal care s-au deteriorat din 1989 până în prezent este nevoie de încă 25-30% din cei 450 milioane de euro.
Ministrul a spus că pentru finalizarea proiectului are în vedere trei surse de finanțare, prima fiind concesionarea lucrărilor, a doua utilizarea de fonduri europene de dezvoltare, iar a treia fonduri de la bugetul de stat. Orban s-a arătat mai interesat de varianta cu finanțare de la buget, deoarece încasările realizate după finalizarea canalului ar merge către stat.
Ministrul Transporturilor a spus că a discutat cu firme din Germania, Olanda, Italia și Franța, pentru eventuala concesionare a lucrărilor.
Cel mai optimist termen avansat de ministru pentru începerea lucrărilor a fost de un an și jumătate, doar în condițiile în care la rectificarea bugetară vor fi alocate resurse pentru reactualizarea studiului de fezabilitate.
„Pentru o reactualizare serioasă a proiectului este nevoie de cel puțin nouă luni, iar aprobarea indicilor tehnico-economici ar mai putea dura 6 luni. Deci după un și jumătate vom ajunge la semnarea contractului pentru efectuarea lucrărilor, iar în trei ani de la momentul demarării construcției investiția va fi finalizată”, a spus Orban.
Etapele necesare reluării lucrărilor sunt elaborarea studiului de fezabilitate, proiectarea întregii lucrări la nivelul anului 2010 și apoi execuția. Perioada de amortizare a investiției este de circa 14 ani. După finalizare, pe canalul București-Dunăre ar trebui să fie transportate mărfuri în ambele sensuri, să se producă energie electrică prin patru microhidrocentrale, să se asigure apă pentru irigațiile terenurilor agricole din zonă, iar terenurile adiacente canalului să fie închiriate pentru diverse construcții și utilități.
Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, elaborarea studiului de fezabilitate ar trebui să coste 400.000 euro, elaborarea proiectului tehnic și a caietelor de sarcini circa nouă milioane euro, iar executarea lucrărilor de construcții (montaj, echipare microhidrocentrale, ecluze, descărcători de ape mari) să se ridice la 440 milioane euro.
Prin finalizarea canalului, Capitala ar urma să fie conectată la Coridorul PanEuropean de Transport nr. 7. Calea navigabilă de transport ar trebui să poată asigura un tranzit de 20 milioane tone pe an pe sectorul Budești-Oltenița, din care 16 milioane tone pe an pe sectorul Budești-Portul București-1 Decembrie și patru milioane tone pe an pe sectorul Budești-Portul București-Glina.
De asemenea, ar trebui scoase de sub efectul inundațiilor 30.000 de hectare de terenuri agricole și 11 localități (circa 6.200 de gospodării individuale) și să se asigure apa necesară pentru irigarea a 150 de hectare de teren arabil.
Totodată, microhidrocentralele de pe canal ar trebui să producă circa 58 Gwh/an, la care se adaugă 15 Gwh/an produsă în nodurile hidrotehnice în Tînganu și Cucuieți.
