Cercetătorii americani au reușit în premieră să creeze celule sușă pluripotente, similare celulelor sușă embrionare, prin reprogramarea genetică a celulelor obișnuite din piele, fără a folosi virusuri în acest scop, potrivit unui studiu publicat în revista Science, informează AFP.
Această descoperire va permite eliminarea unei probleme majore de siguranță, care viza folosirea în scopuri terapeutice a acestor celule, similare cu celulele sușă embrionare.
Celulele sușă pluripotente pot să se transforme în 220 de tipuri de celule din organism – cardiace, pulmonare, nervoase etc. -, prezentând și avantajul că au același potențial terapeutic ca celulele sușă embrionare. Astfel se pot evita și controversele etice și religioase generate de folosirea celulelor sușă embrionare, deoarece celulele sușă pluripotente pot fi create fără distrugerea embrionilor umani.
Cercetătorii Universității din Wisconsin (SUA) susțin că aceste celule sușă, obținute din celule epiteliale fără a se folosi agenți virali, prezintă riscuri mult mai mici de producere a unor tumori sau de blocare a anumitor gene la nivel molecular.
Aceiași cercetători americani au fost primii care au obținut culturi de celule sușă din embrioni umani în 1998. În 2007, ei au descoperit o tehnică care permite reprogramarea celulelor adulte din piele, astfel încât acestea să devină celule sușă pluripotente, capabile, la fel ca și cele embrionare, să se transforme în orice tip de celulă din organism.
Noua metodă folosește ca vector de deplasare o anumită plasmidă, nu un virus, pentru transportarea genelor necesare reprogramării celulelor adulte epiteliale.
În plus, această plasmidă – o formațiune de acid dezoxiribonucleic din citoplasma celulelor, folosită în ingineria genetică, în clonare – și genele pe care le transportă nu intră în structura genomului celulelor sușă induse.
Celule sușă pluripotente obținute prin această metodă de inducție sunt „remarcabil de asemănătoare cu celulele sușă embrionare și prezintă aceeași capacitate de se replica la infinit în diverse culturi și de a se diversifica pentru a se transforma în toate tipurile de celule din corpul uman”, a explicat James Thomson, unul dintre autorii studiului.
