La 60 de ani, o femeie din Straja a devenit, fără să vrea, cel mai căutat creator de modă din România. Nu face nimic deosebit, decât ceea ce a învățat de la bătrânii satului, adică mânuiește cu conștiinciozitate războiul de țesut. Din mâinile ei ies trăistuțele și brâiele cu care ministrul Turismului, Elena Udrea, și-a înlocuit poșetele și curelele de mii de euro. Este o nouă modă care are și un nume: Elena Morar. În micuța casă din Straja, tușa Elena trudește zi lumină pentru a-și câștiga existența. Când face o pauză la războiul de țesut merge să caute de animale sau să deretice câte ceva prin curte. A auzit și ea că trăistuțele la care și-a stricat ochii și din care mai pune leu pe leu au mare căutare la oameni de seamă din țară.
„Eu, creator de modă? Nu știu ce-i asta, dar dacă ce fac eu e apreciat de oameni cu carte, atunci mă bucur”, a spus modestă tușa Elena.
Acum 15 ani, când a deprins tainele meseriei de la cumnata Paraschiva Morar, nu s-a gândit că un ministru o să-i poarte și o să-i promoveze munca.
„Pe doamna Udrea o aștept cu bucurie la mine acasă, să mă viziteze și să vadă unde i-am făcut traista și brâul. Să vină aici s-o cunosc și eu și să stăm de vorbă. Dar până atunci, îi doresc să poarte cu plăcere și sănătate traista și brâul”, a fost urarea Elenei Morar.
Migală și ochi de șoim
Trăistuțele pe care tușa Elena le-a „lansat” pe piață necesită o muncă migăloasă, la care femeile din Straja și-au stricat ochii și sănătatea. Așa a pățit și Paraschiva Morar, care acum, la 74 de ani, nu mai poate munci pentru că vederea îi joacă feste.
„Am lucrat peste 40 de ani la războiul de țesut. Am purtat patru feluri de ochelari, dar niciodată cei care trebuie. Așa am ajuns să nu mai văd bine, iar ca să faci treabă de calitate, fără ochi buni nu se poate”, a mărturisit Paraschiva Morar.
Prețuri modice pentru o muncă migăloasă
Traistele care ajung pe piață sunt de diferite dimensiuni și cu modele specifice zonei Straja. De obicei traista propriu-zisă este alb cu negru, iar baiera negru cu roșu.
„Pentru fiecare traistă se lucrează câteva ore bune. Dacă e din cele mai mici îmi ia vreo două ore traista, cam o oră pentru baieră și vreo jumătate de oră să cos. Dacă e o traistă mai mare, totul durează chiar și șase ore”, a dezvăluit Elena Morar.
Cât privește modelele, femeia spune că sunt tradiționale și recunoaște că de acest aspect se ocupă cumnata ei.
Traistele și brâiele se fac din PNA, material pe care femeile din Straja îl cumpără de la diferiți negustori ambulanți, veniți din zona Neamțului.
Prețul celei mai mari traiste este de 70 de lei, în timp ce o trăistuță se vinde cu 30 de lei. Mai există și traiste de mărime intermediară, la prețul de 40 de lei.
Mult mai ieftine sunt brâiele. În funcție de lățime și lungime, acestea se vând cu 10 până la 20 de lei. Un brâu pentru o femeie are în jur de 3,5 metri, în timp ce pentru bărbați lungimea este de minim patru metri.
Cereri multe pentru nunți
În afara valului de comenzi pentru trăistuțe și brâie, femeile din Straja trebuie să facă față și cererilor venite din zonă. Marta Juravle, una dintre cele care iau loc frecvent în fața războiului de țesut, a arătat că până la popularizarea acestor creații de către ministrul Elena Udrea, se lucra destul de mult pentru nunți.
„Pentru nași sau nuntași se cer ștergare. E un obicei în zona noastră și lumea ține la el, așa că avem destul de mult de muncă. Nu chiar pe cât am putea, dar de câțiva ani a crescut numărul celor care doresc să aibă la nunți lucruri tradiționale”, a spus Marta Juravle.
Doar 15 femei care țes au mai rămas în Straja
Chiar dacă vânzarea traistelor, brâielor sau ștergarelor tradiționale ar putea însemna o ocazie bună pentru dezvoltarea unei afaceri profitabile, viitorul nu sună deloc bine. Și asta pentru că majoritatea femeilor care practică acest meșteșug sunt trecute de multă vreme de prima tinerețe.
„Am încercat să învățăm și alte fete din sat să deprindă tainele meseriei, dar nu le-am putut convinge. Acum, în toată Straja mai sunt vreo 15 femei care știu să folosească un război de țesut și care pot face lucruri tradiționale. Stau războaiele de țesut la fiecare casă și nu are cine le folosi”, a oftat Paraschiva Morar.
Așteaptă comenzi ferme
Chiar dacă au început muncile câmpului și trebuie să se împartă și la aceste activități, femeile care se ocupă cu țesutul spun că nu vor refuza nici o comandă.
„Să ne spună clar cât vor și noi ne punem pe treabă. Acum, că ne-au luat în seama oamenii care au bani, am prins a lucra și noi mai cu drag”, a mărturisit Elena Morar.
Ea a precizat că într-o lună de zile este capabilă să trimită pe piață peste 40 de trăistuțe și speră ca moda pe care încearcă s-o introducă Elena Udrea să aducă mai mulți bani și la Straja.
