La 15 kilometri de municipiul Suceava, în comuna Stroiești, există încă o comunitate de oameni care nu au curent electric, puțina lumină din casele lor venind de la lampa cu motorină ori de la lampa pe baterii. Ceea ce șochează poate cel mai mult este că nu vorbim de un cătun izolat, părăsit și în care să mai locuiască doi-trei bătrâni, ci de o zonă în care trăiesc nu mai puțin de 39 de oameni, 19 adulți și 20 de copii. Pentru ei nu există televizor sau laptop, radioul cu baterii fiind unica legătură cu lumea exterioară, pe care însă nu și-o permit toți.
Drumul către o altă lume, fără curent electric, mai scurt decât ne-am putut imagina
Ieri dimineață, însoțiți de un angajat al Primăriei comuna Stroiești, ne-am deplasat în zona în care nu este curent electric. Trecem de casele electrificate, de cimitirul din sat și ajungem foarte repede la cele cinci case fără curent electric. Din start trebuie spus că locuințele nu sunt într-o zonă foarte izolată. Se află la mai puțin de doi kilometri de rețeaua electrică, însă, din păcate, mereu această distanță a fost mult prea mare pentru ca lumina să ajungă și la acești oameni.
O găsim în una dintre case pe Oltea Boberschi. Are zece copii, cel mai mic de 1 an și șase luni, iar cel mai mare de 21 de ani. Două dintre fete s-au măritat și au plecat în alte sate, unde au curent electric. Restul, cei doi soți și opt copii, trăiesc în continuare în întuneric.
Lampă cu motorină, pentru că petrolul e prea scump
Oltea Boberschi ne conduce în una din cele două camere. Lampa stă agățată de perete, în mijlocul camerei.
„E locul becului, acolo ar trebui să fie becul, dar la noi e felinarul. Luăm motorină de la benzinărie și așa avem puțină lumină, că petrolul e prea scump”, își varsă amarul femeia.
Spune că în fiecare lună bărbatul ei cumpără câte 9-10 litri de motorină, care le ajunge la limită pentru a ține o lampă aprinsă seara. Mai mult nu-și permit. Nici măcar bani de un radio cu baterii nu au, așa că femeia află ce se mai întâmplă prin țară doar de pe la vecinii din zonele electrificate.
„Ne-am gândit că poate, poate, după ce a venit europeana (n.r. Uniunea Europeană) nu o să mai stăm la leampă”
Femeia a ajuns în casa neelectrificată după ce s-a căsătorit cu soțul său, Nicolae Boberschi. Stă de 26 de ani fără curent electric, așa că s-a obișnuit.
„Ne-am gândit că poate, poate, după ce a venit europeana (n.r. Uniunea Europeană) nu o să mai stăm la leampă, dar tot așa am rămas”, pare resemnată femeia.
Cea mai tristă este însă soarta copiilor săi. Micuții de școală gimnazială care trebuie să-și facă temele la lumina „chioară” a lămpii. Copii cărora viața le oferă deocamdată extrem de puține și care pleacă cu un imens handicap în viață.
Trei generații stau în aceeași cameră, la lampa cu baterii
La o casă vecină, găsim o altă familie, tot Boberschi. Doi bătrâni, fiul și nora lor, plus cei cinci copii mici ai tinerilor, stau în aceeași casă. Oamenii, în total nouă, au într-o cameră o lampă cu baterii. Iarna, toți, bătrânii, fiul și nora, alături de copii, stau în aceeași cameră. Au puțină lumină și încălzesc o singură sobă, pentru că mai mult nu își permit.
Ileana Boberschi, în vârstă de 79 de ani, locuiește de o viață în această casă.
„De când m-am trezit eu pe lumea asta nu am avut niciodată curent electric. M-am trezit la lampă și așa o să mor”, concluzionează femeia.
Oamenii au și multe alte nemulțumiri. Drumul spre casele lor devine adesea impracticabil, iar microbuzul școlar vine doar dimineață să ia copiii celor cinci familii. Toate neajunsurile fac din viața celor aproape 40 de suflete un calvar, care, din păcate, nu pare a fi prea aproape de a se încheia.
Au „scăpat” de comuniștii care vroiau să-i mute și au rămas pe întuneric
Primarul comunei Stroiești, Mihai Senic, a declarat că bunicii și străbunicii celor care stau acum pe întuneric și-au făcut case în acea zonă și niciodată nu au avut curent electric.
Înainte de Revoluția din 1989 familiile urmau să fie mutate forțat de comuniști, care nu erau de acord cu astfel de comunități răsfirate. Vremurile s-au schimbat după 1990, iar oamenii au rămas acolo, mai ales că nici nu au unde se duce în altă parte.
Conform evidențelor de la Primăria comunei Stroiești, în cele cinci case trăiesc 39 de oameni, din care 20 sunt copii. Pentru ca oamenii să aibă curent electric ar fi nevoie de o investiție de 1,5 miliarde de lei vechi, spune Mihai Senic.
Oameni săraci, pentru care nu prea există perspective
„Primăria nu are fonduri pentru o asemenea lucrare. Din ce știu au fost proiecte de acest gen finanțate de Guvernul României, dar doar pentru peste zece locuințe. Familiile care stau acolo nu pot să suporte nici măcar o parte din costuri, nu au de unde, sunt asistați social, beneficiari ai legii privind venitul minim garantat, iar la venituri li se mai adaugă doar alocațiile copiilor”, a explicat Mihai Senic.
Primarul spune că a făcut ce a putut pentru acești oameni. A pietruit drumul și, din anul școlar 2013-2014, microbuzul școlar se deplasează în zonă și aduce copiii la școală. Copiii sunt doar duși la școală, la întoarcere trebuind să se întoarcă doi kilometri pe jos, pentru că microbuzul trebuie să ducă mulți alți școlari în alte zone, explică Mihai Senic.
Din păcate, problema curentului electric nu pare a avea rezolvare pentru acești oameni, cel puțin pe termen scurt. Cel mai plauzibil scenariu favorabil ar fi ca în apropierea caselor lor să se deschidă o fermă sau o altă mică afacere, care să aducă energia electrică mai aproape de ei.
137 de case din județ, în zone neelectrificate
Conform celor mai recente date privind electrificarea la nivelul județului, în Suceava mai sunt încă 12 comunități (cătune) total neelectrificate.
Cele mai multe sunt în comuna Izvoarele Sucevei (Hrebeni, Bobeica Gruni, Hrobi de Sus, Chimcineni, Calela, Oglinda, Pohonis). Zone neelectrificate locuite ar mai fi la Hânțești, Panaci, Breaza și Todirești.
În total, în datele oficiale se găsesc 137 de gospodării fără curent electric, însă nu este deloc exclus ca numărul acestora să fie mai mare.
