Tradiții Pascale pe Drumul Învierii în Hristos…

La sala muzeu a Complexului Monument „Inmemoriam”, Parohia „Nașterea Maicii Domnului”- Suceava, a avut loc, marți, 23 martie a.c., manifestarea artistică tematică „Tradiții Pascale”, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina și Școala de Arte „Ion Irimescu” din localitate. Vernisajul expozițional a beneficiat de prezența tinerilor artiști ce și-au expus lucrările iconografice, părinți, îndrumători și cadre didactice.
„Elevii noștri vor duce mai departe tradițiile”
Seara a fost moderată de părintele paroh Viorel-Ioan Vârlan, care, în cuvântul său de deschidere a subliniat importanța acestei manifestări devenită „tradiție anuală” la Biserica „Nașterea Maicii Domnului”: „…este binevenită această manifestare pascală în perspectiva Învierii; acești copii au venit să-și expună icoanele și ouăle încondeiate și astfel să întâmpinăm cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a Creștinătății: Învierea Domnului. Vom petrece o oră de bucurie, de frumusețe, pe calea icoanelor și să putem parcurge împreună drumul Golgotei. Copiii au puritatea lor, iar Domnul nostru Iisus Hristos a spus: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor. „(Mat. Cap.19, vers.14). Noi avem o zestre strămoșească pe care o predăm copiilor noștri și astfel, ei o duc mai departe”. Prezent la manifestare, ca organizator, Petre Horvat, directorul Școlii de Arte „Ion Irimescu” a expus auditoriului motivația manifestării artistice în sine: „…Școala noastră de artă și-a făcut un obicei, o tradiție, am putea spune, de a expune aici, într-un spațiu în care ni se pun la dispoziție toate condițiile, prin bunăvoința părintelui paroh, pentru ca noi și elevii să ne putem etala creațiile. Am expus aici, cu preponderență icoane pe sticlă, realizate de copii, ouă încondeiate și sculpturi iconografice în lemn. Și, aceste creții mă duce cu gândul la faptul că Școala de Artă „Ion Irimescu” nu modelează doar veleități practice, ci, mai ales morale. Elevii noștri vor duce mai departe tradițiile”.
Talent
În ceea ce privește semnificațiile pascale exprimate artistic, muzeograful Elena Ciobanu, de la Complexul Muzeal Bucovina-Hanul Domnesc, a explicat celor prezenți: „Această mare sărbătoare înseamnă renașterea omului prin Învierea lui Hristos. Au existat practici rituale legate de ou și înainte și după Hristos. La romani, Anul Nou, începea primăvara și se dăruiau ouă în familie…Chinezii considerau că Pământul și Cerul formează un ou perfect. La Ion Barbu, oul este începutul și sfârșitul, taina vieții și a morții. Marele nostru folclorist Simion Florea Marian adună o serie de tradiții populare legate de oul pascal. Una dintre cele mai vechi amintește de faptul că Maria Magdalena a fost prima femeie care a dăruit ouă roșii cunoștințelor sale…Dar, tehnica încondeierii ouălor apare mult mai târziu și ajunge la rang de artă în Bucovina, răspândindu-se în țară și în străinătate. Oul încondeiat reprezintă frumosul în sine. Ca să realizezi așa ceva îți trebuie talent și mai ales multă credință, ca și la pictarea unei icoane. Printre uneltele folosite amintim chișița (tub metalic foarte subțire, prevăzut la unul dintre capete cu fire din păr de porc, un fel de penson, n.red.)… iar, tehnica de lucru este foarte complicată.
Nimic durabil nu se poate face fără jertfă
Trebuie să existe o simetrie a motivelor. Inițial se foloseau culorile din extracte naturale, acum se folosesc cele chimice, fiind mai durabile în timp. După o altă tradiție populară, este bine ca oul roșu să-l păstrezi tot timpul anului în casă, deoarece va aduce noroc, iar această sărbătoare, trebuie s-o întâmpinăm cu ouă roșii, cu gânduri bune. Să renaștem și să avem bucuria de a trăi”, a concluzionat muzeografa, trecând în revistă și alte obiceiuri pascale conservate din străbuni. Prezent la manifestare, părintele protopop Vasile Irimia, a întărit, în duhul credinței noastre ortodoxe, frumoasele obiceiuri pascale: „…aceste exponate reprezintă credința în Înviere și geniul creator al neamului nostru. Sunt și alte lucruri frumoase pe care credincioșii le aduc la Biserică, ca o ofrandă bineplăcută, de Sfintele Paști. Pasca, pe care noi o aducem la sfințit în noaptea Sfintelor Paști, înmănunchează în ea suferința Mântuitorului, căci ea derivă din grecescul „pașca” care înseamnă suferință și ea are în interiorul ei Crucea pe care a suferit Mântuitorul. Sărbătoarea semnifică eliberarea noastră din robia păcatului, prin Hristos cel Înviat. Un părinte al Bisericii compara sărbătorile cu un brâu, la cele două capete ale sale aflându-se Buna Vestire și Învierea și acest brâu înconjoară Mireasa lui Hristos, Biserica. Nimic durabil nu se poate face fără jertfă, fără suferință, iar aceste daruri trebuie să le purtăm în sufletele noastre și ale copiilor pe evlavia și credința care a fost reazemul neamului nostru.”, a conchis părintele protopop, reamintind celor din sală că biserica monument care găzduiește expoziția este un memorial dedicat celor care au sângerat în închisorile comuniste și că, deci, nu se putea alege un loc mai potrivit, căci: „…sub aceste pietre zac idealurile celor care s-au jertfit aici”.
Copiii au o simplitate nobilă
Un alt invitat de marcă al serii, maestrul grafician și caricaturistul, totodată, Mihai Pînzaru, popularul nostru PIM, a comentat în câteva cuvinte plastice importanța unei astfel de expoziții:”…Se remarcă o criză a Occidentului și tot mai puțin se apelează la reperele credinței. Copiii au o simplitate nobilă. Este ceva nou, noi nu scoatem nimic din depozit. Din sânul familiei copilul crește cu icoana și am dorit să aducem atelierul de icoane în școală. Pictorul român pleacă de la icoane; noi, ca popor, suntem legați de icoane, care este o deschidere către Dumnezeu. În casele noastre bucovinene, de pildă la Stupca, nu există casă fără icoană sau fără portretele înaintașilor. Școala noastră (maestrul PIM este și profesor la Școala de Arte „Ion Irimescu”, n.red.) este o pepinieră de artiști și rezultatele la diferite concursuri stau dovadă”. A mai luat cuvântul, dintre invitați, dr. Ioan Iețcu, președinte al Fundației „Inmemoriam”, care a subliniat câteva aspecte: „…Observăm că în lumea întreagă, în special în Europa, asistăm la o scădere a sentimentului religios, din păcate. Oul este începutul începuturilor și am văzut, la Paris, la Muzeul Georges Pompidou (fost președinte al Republicii Franceze, n. red.), un ou imens pe o masă rotativă. Pavel Evdochimov zicea ceva de Nevoia de Dumnezeu, pe care o resimțim cu toții, astăzi.” Pe tot parcursul vernisajului „conferențiarii” au expus pe ritmurile unei muzici camerale, în surdină, cântată la pian de prof. Johannes Onesciuc.
(Adrian POPOVICI)