Ispas – Înălțarea Domnului, joi, 13 mai – Sărbătoare populară cu dată mobilă (ziua de joi, din a șasea săptămână după Paște), dedicată personajului mitic cu același nume. Ispas ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioșii caută să fie și ei bine dispuși de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei și i se respectă ziua cu interdicții severe de muncă (Muntenia, Moldova, Oltenia).
Asemănător marilor sărbători de peste an, la Ispas se săvârșesc, local, sacrificii sângeroase (mielul), se taie părul din vârful cozilor la vitele cornute, se țineau renumitele târguri și nedei, cel mai important fiind Târgul de Fete de la Blaj.
La Ispas abundă obiceiurile și practicile magice legate de cultul morților: pomeni, ospătarea sufletelor morților care plutesc în aer, în drum spre cer, curățirea și împodobirea mormintelor cu flori, frunze și ramuri de paltin, pomenirea morților. Formulele de salut în ziua de Ispas sunt, sub influența creștinismului: „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a înălțat!”. În drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morților se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte și oamenilor. De aceea, în noaptea și ziua de Ispas se efectuează numeroase obiceiuri și practici magice de apărare: culegerea și sfințirea florilor, frunzelor și ramurilor plantelor apotropaice de alun, nuc, leuștean, paltin, lovirea vitelor și oamenilor cu leuștean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele și să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor și femeilor cu leuștean, îmbunarea spiritelor morților cu ofrande bogate, vrăji și descântece.
Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activități economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii și juncanii la pășunile montane, se însemnează mieii prin crestarea urechilor (cu unele variante locale, sărbătoarea este cunoscută pretutindeni în România). (www.traditie.ro)
