Cunoscută ca o sărbătoare importantă din perioada de vară, Adormirea Maicii Domnului aduce în atenție, pe lângă rânduielile din cultul ortodox închinate cinstirii Maicii Domnului, și cele de tradiție veche românească.
Însuși numele de Maica, întâlnit frecvent în exprimarea creștină, atât în cadrul cultului bisericesc, cât și în rândul credincioșilor, este de origine populară, potrivit pr. prof. dr. Ioan G. Coman. Alte denumiri date sărbătorii sunt Sfânta Maria Mare sau Precista Mare.
Sărbătoarea a pătruns la noi odată cu generalizarea cultului mariologic în Răsărit, prin secolul al V-lea. Românii i-au acordat o cinstire deosebită, sărbătoarea fiind așteptată, după unele tradiții, cu aproape aceeași bucurie ca Paștele sau Crăciunul. O dovadă a acestei cinstiri este și postul de două săptămâni care precede sărbătoarea și care se ține de către creștini pretutindeni, „căci postul ei a fost ținut mai abitir ca al Crăciunului”, după cum arată tradiția.
Rânduiala postului
Din informațiile publicate de Tudor Pamfile, în „Sărbători de toamnă și Postul Crăciunului”, 1914, Postul Adormirii Maicii Domnului se socotește a fi tot așa de mare, adică de însemnat, ca și Postul Mare de dinaintea Paștilor, din care se zice chiar că este rupt. Ca urmare, toată lumea trebuie să-l țină cu sfințenie, nefiind îngăduită mâncare de dulce decât bolnavilor și copiilor.
Cu privire la perioada postului, muscelenii „nu mănâncă nici chiar untdelemn, iar dezlegare de pește nu-i decât o singură zi, Pobrejenia, că Postul Sîntă-Măriei este rupt din Păresimi.” De asemenea, în popor există credința potrivit căreia, „la început, Postul Paștilor era de nouă săptămâni, dar văzându-se că e prea lung și prea sărăcăcios, așa că oamenii ieșeau prea slabi în primăvară, când trebuia să se dea cu totul muncilor, s-a micșorat acest post cu două săptămâni și s-au pus aceste zile de post înaintea Sântă-Măriei Mari, când e belșug de legume și zarzavaturi”.
S.Fl. Marian scrie că prin unele părți din Bucovina se crede că dacă plouă mult în acest post, aceasta se întâmplă din pricină că la sfârșitul câșlegilor de carne a nins mult („Înmormântarea la români”).
Postul Adormirii Maicii Domnului nu trebuie să se confunde cu Postul Maicii Domnului, împământenit în tradiția creștinilor ca o formă de evlavie populară și care se crede că aduce împlinirea tuturor dorințelor. Rânduiala acestui post era mai demult aceea ca să se postească începând cu ziua de luni (în orice perioadă de peste an), toată ziua până a doua zi dimineață. În săptămâna următoare se postea ziua de marți și, tot astfel, mai departe zilele următoare, în decurs de șapte săptămâni. Pe durata postului, candela trebuia să ardă neîncetat. Modul de postire era aspru, fără mâncare, numai unii oameni mâncau puțină pâine și beau apă. Astăzi se ține numai postul rânduit de Biserică și care înseamnă o pregătire pentru cinstirea cum se cuvine a sărbătorii creștine.
Dr. Nicolae Cojocaru
