Fiecare nație își are trădătorii pe care-i merită. Cu toții detestabili, dar în grade diferite. Unii chiar încearcă să-și convertească trădarea în dizidență: când i-am publicat cartea lui Pacepa „Orizonturi roșii”, îl consideram onorabil inamic al lui Ceaușescu; de fapt, își trădase țara…
Plină istoria românilor de trădări și trădători. Pe Vlad Țepeș l-a vândut frate-său. Boierii complotiști l-au ucis pe Radu de la Afumați în biserică. Pentru 30.000 de galbeni, pârcălabul de Suceava, Ieremia, l-a trădat pe Ion Vodă cel Cumplit. Pe Brâncoveanu l-a săpat și compromis până la moarte frate-său. Pentru 1.000 de florini, episcopul ortodox Ghedeon l-a trădat pe Horea. Colonelul Sturdza a dezertat la nemți în 1916. Și tot așa înainte – nici nu cutezăm să ajungem la istoria recentă, darămite la moravurile din politica românească actuală! Dar barem erau trădări cu mize mari; și mai dezgustătoare sunt cele meschine, mărunte, de doi bani.
Un astfel de specimen, aciuat la Chișinău, se numește Mihai Conțiu. A cerut și a obținut cetățenia Republicii Moldova, ceea ce, la urma urmei, nu-i numaidecât de condamnat. Nemulțumit că nu i se dă gardă personală (!) și locuință de protocol la Chișinău, focșăneanul Conțiu a decis să opteze pentru cetățenia Republicii Prednistrovie, iar cei de la Tiraspol, evident, s-au grăbit să i-o acorde.
Cine-i acest Conțiu? Îl descriu cei ce l-au cunoscut în România: „Un ultim boem, cu o mare afinitate către licorile speciale din podgoria Vrancei. Un personaj cu adevărat rocambolesc, coborât parcă din François Villon.”
Așa-l arată și pozele: cu lungi plete blonzii de l-ar invidia și Elena Udrea, cu o zdravănă mustață sură și purtând totdeauna rotocoala pălăriei de cow-boy, Conțiu contrazice prin ostentația imaginii exact ceea ce pretinde a fi, adică, nici mai mult nici mai puțin decât… spion SRI! N-am auzit de spioni care să afirme public c-ar fi… spioni, dar omul nostru de la Chișinău o ține pe-a lui: a fost racolat și a lucrat la SRI, dacă nu cumva încă o face. Naivii îl cred și-i trec agresivitatea primară a articolelor anti-românești pe seama… rigorilor muncii sub acoperire: înjură pentru… credibilitate!
Individul are trădarea în sânge: Voronin i-a dat un post în redacția „Moldovei Suverane” și l-a decorat cu „Ordinul Republicii” (un român decorat de Voronin… oare, de ce?). Cât a fost Voronin președinte, îl pupa pe toate părțile; acum, îl înjură când și pe unde apucă. Eugen Tomac părea un personaj stimabil cândva (era pe funcție!), acum… e-o zdreanță și-atât. De scris, Conțiu nu scrie rău, ba chiar peste media gazetărească basarabeană: imprecațiile le ordonează corect în frază, limba (doar e născut pe tărâmul „Mioriței”!), limba nu șchioapătă și nu se poticnește. Însă, ce scrie românul cu trei cetățenii (!) în gazeta ajunsă, din cotidian guvernamental, oficiosul lui Voronin, este pur și simplu mizerabil. Am citit, în „Moldova Suverană”, nu mai puțin de 14 articole extrem de violente împotriva lui Vieru. Pe oamenii politici din România îi blefturește ca la ușa cortului. Dar nu numai.
Vă reamintesc: la B1 tv, fratele geamăn al lui Conțiu, Radu Banciu, a afirmat că 90% dintre basarabence „s-au prostituat cel puțin o dată”. Faptul că B1 tv a primit, pentru asemenea infamie, o sancțiune pecuniară adoptată de CNA cu scorul strâns de 6-5 este speculat de Conțiu astfel: dacă „pentru aplicarea sancțiunii postului de televiziune au votat 6 membri ai CNA, iar 5 au fost împotrivă, acest lucru demonstrează clar cum sunt văzuți moldovenii în România.”
Conțiu o fi având ceva dreptate, dar n-aș crede, pe mai departe, că săteanul de la Pererâta nu se va declara român la Referendum fiind deranjat de scorul adoptat la CNA. Altfel, potrivit tuturor articolelor lui Conțiu, România n-a făcut niciodată nimic pentru Basarabia. Tot timpul a mințit-o, a manipulat-o și, culmea, exploatat-o!
Am văzut, în China, statuia trădătorului Iao Fey, din dinastia Sung. Răsare din pământ doar de la brâu în sus. De mii de ani, trecătorii azvârl cu ouă clocite și roșii stricate în simbolul trădării, Iao Fey.