Idealul de unitate națională la români s-a concretizat faptic în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, supranumit pe bună dreptate „secolul națiunilor”, prin Mica Unire, înfăptuită odată cu numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite, Moldova și Țara Românească la 24 ianuarie 1859, și tinzând spre Marea Unire, în perioada 1866-1918, ultima desăvârșită fiind mult mai târziu, către 1923.
Acest amplu proces de conglomerare a unui stat național de sine stătător la gurile Dunării, flancat de trei mari puteri imperialiste: Austria, Rusia Țaristă și Imperiul Otoman nu poate fi abordat decât obiectiv și în contextul celor mai noi studii reunite și de această dată într-o crestomație de texte ale unor universitari de prestigiu din Iași și Suceava, sub titlul sugestiv: „Toți în unu”, o trimitere de fapt la deviza de sorginte biblică de pe stema celor două Principate extracarpatice, reprodusă chiar, în epocă, pe unele renumite porțelanuri de Sevres, prin care domnul ales se identifica în fapt cu cei care îl mandataseră să-l reprezinte, după cum ne reamintește universitarul ieșean Alexandru Zub în ale sale note istoriografice de deschidere a volumului.
Apărut prin bunăvoința Complexului Național Moldova din Iași, Academia Română și Institutul de Istorie „A.. Xenopol” lucrarea de față se bucură de concursul unor specialiști deja consacrați în istoriografia românească de dinainte și de după 89, Gheorghe Cliveti, universitarul sucevean prof. dr. Dumitru Vitcu, unul dintre coordonatorii acestei crestomații (culegere de texte, n.a.), Mihai Ștefan Ceaușu ori ieșeanul cu adânci rădăcini sucevene, prof. dr. Veniamin Ciobanu, dar și de tineri istorici deja în devenire, precum Dinu Balan de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.
De la simplu spre complex într-o explicitare faptică a fenomenului unionist la români sunt tratate pe secțiuni și subcapitole, în parte, „Premise, atitudini, acte și fapte”, „Istorie, jurnalism și artă”, „Alternativă reală sau dezbinare politică?”, „Secvențe, interese și percepții exterioare”, etapele parcurse de români înspre desăvârșirea națională sau ceea ce numim îndeobște Marea Unire, care se bucură de o tratare aparte în secțiunea „Spre Marea Unire”. Toate aceste studii istoriografice vor arunca cu siguranță o lumină nouă peste perioada 1866-1918, invitându-vă la o lectură utilă întru înțelegerea fenomenului unionist la români. Volumul este coordonat de Dumitru Ivănescu și Dumitru Vitcu.
(Adrian POPOVICI)
