Toți cei 29 de acuzați din „gruparea Mironescu” au primit mandate de arestare preventivă, miercuri dimineață, decizia instanței supreme putând fi contestată de aceștia la completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorul Iulian Dragomir, de la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a admis propunerea procurorilor anticorupție și a emis mandate de arestare preventivă pentru cele 29 de persoane – una în lipsă – acuzate în cazul importurilor nelegale din Portul Constanța, audierile și deliberarea durând în acest caz aproximativ 18 ore.
Decizia nu este definitivă, avocații celor arestați declarând recurs, care se va judeca la complul de cinci judecători de la instanța supremă.
Instanța a emis mandate de arestare pentru 28 de persoane reținute de procurorii anticorupție în acest caz, printre care Laurențiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Liviu Adrian Durbac, șef al Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, în prezent șef al Biroului Vamal Târguri și Expoziții București, Liviu Costel Bratu și Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncți ai șefului Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, Adrian Sorin Pătrașcu, ofițer de poliție, comandant al „Grupului de nave” Constanța din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și inspectori, lucrători, comisionari și intermediari vamali, asociați și administratori ai unor firme.
De asemenea, instanța a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetățean libanez, intermediar vamal.
Liviu Durbac a negat, marți, în timpul audierii sale la ICCJ, că „omul de la capătul tunelului”, la care se face referire într-o interceptare existentă la dosarul privind Portul Constanța, ar fi Sorin Blejnar, iar Laurențiu Mironescu și Eugen Bogatu au susținut că nu au avut legături cu șeful ANAF, potrivit unor avocați.
Fostul secretar general al MAI, Laurențiu Mironescu, a declarat în fața instanței că nu își dorea funcția de la minister, ci un post de conducere în Portul Constanța, el precizând că avea o relație bună cu ministrul Transporturilor Anca Boagiu, dar că avusese divergențe cu Radu Berceanu. În acest context, Mironescu ar fi susținut că „totul este lucrătura lui Radu Berceanu”, conform unor avocați.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) fac cercetări penale față de 30 de persoane, acuzate de corupție în legătură cu activitățile de import-export de mărfuri provenite din afara granițelor Uniunii Europene desfășurate prin birourile vamale de pe raza Direcție Regionale de Accize și Operațiuni Vamale (DRAOV) Constanța.
În acest dosar, procurorii DNA au reținut 28 de persoane, pentru un intermediar vamal au solicitat arestare preventivă în lipsă, iar senatorului Mircea Marius Banias, cercetat și el în cauză, i-a fost impusă interdicția de a părăsi țara pentru 30 de zile.
„Grupul infracțional organizat” care s-ar fi constituit, potrivit procurorilor DNA, în vama Constanța, din care făceau parte senatorul PDL Mircea Banias și secretarul general al MAI Laurențiu Mironescu prejudicia bugetul de stat cu sume între 50.000 și două milioane de euro la fiecare transport.
„Sumele de bani erau cerute cu o frecvență zilnică, în cuantum cuprins între o mie și 7.000 de dolari pentru fiecare transport. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situații, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei și 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal”, se precizează în documentul citat într-un comunicat de marți al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Procurorii anticorupție afirmă, în documentul citat, că din mai 2010 până în martie 2011, „la nivelul autorităților vamale și portuare din Municipiul Constanța s-a constituit un grup infracțional organizat ce are scopul de a controla instituțiile Statului Român cu atribuții în activitățile de import-export de mărfuri prin birourile vamale de pe raza Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale (DRAOV) Constanța, dar și din Municipiul București”.
Grupul infracțional despre care procurorii vorbesc include, potrivit aceluiași document, „oameni politici deținători ai unor importante funcții de stat, cum ar fi cea de senator în Parlamentul României sau de secretar general al MAI”, dar și persoane cu funcții de conducere din sistemul vamal, lucrători vamali cu diferite grade profesionale, comisionari vamali, intermediari vamali, oameni de afaceri sau transportatori implicați în activitatea de import-export de mărfuri și chiar „persoane fizice” care erau beneficiarii finali ai mărfurilor importate în România.
În toată această perioadă, comisionari vamali, vameși și persoane din conducerea Vămii Constanța Sud Agigea, dar și persoane private identificate de procurori ca fiind „contrabandiști ori complici ai acestora” au sprijinit grupul infracțional organizat „prin acte materiale având continuitate uneori de la o zi la alta”. Astfel, gruparea a devenit, potrivit procurorilor, „o structură determinată, cu roluri prestabilite, în sensul unui mecanism integrat de desfășurare a activităților de colectare a banilor primiți cu titlu de mită, precum și de redistribuire a lor în cadrul grupului, concomitent cu asigurarea comunicației între membrii grupului și a asigurării protecției acestuia, inclusiv a contrabandiștilor, împotriva unei eventuale deconspirări”.
Procurorii mai spun însă că membrii grupului luau bani chiar și pentru procesarea vamală a mărfurilor aduse în România legal, cu toate documentele necesare.
Totodată, potrivit procurorilor, Laurențiu Mironescu a cerut, în calitate de lider al PDL Constanța, suma de 8.000 de lei lui Aurelian Cătălin Pilcă, pentru ca Mironescu să fie ales în conducerea organizației municipale, promițând că apoi va interveni pentru ca Pilcă să fie numit director în CN Administrarea Porturilor Maritime.
Procurorii mai arată, în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale în acest caz, că în 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Marius Banias i-a pretins lui Eugen Bogatu, la vremea respectivă director al Direcției Domenii Portuare, din cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța SA, să îi remită cu titlu gratuit mai multe produse provenite din mărfurile confiscate și aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanța Sud Agigea.
Banias i-a promis lui Eugen Bogatu, în schimbul acestor foloase materiale, că se va implica personal în blocarea unui proiect de restructurare a autorității vamale de pe raza județului Constanța și a unui ordin ministerial care prevedea obligativitatea scanării tuturor containerelor din Portul Constanța Sud Agigea, că va interveni pentru ca o persoană, ce nu era agreată de grupul infracțional, să nu fie numită într-o funcție de conducere în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța și că își va folosi influența pentru menținerea în funcție a unui fost director al Direcției Sanitar Veterinare Constanța.
De asemenea, acesta ar fi promis că va interveni pentru protejarea lui Liviu Durbac, șeful Biroului Vamal Constanța Sud Agigea.
