Tot spaniolii

S-au brodit cumva lucrurile, astfel că în etapa a doua a Ligii Campionilor am avut parte de un duel germano-spaniol pe trei fronturi. Doar Sevilla și Leverkusen s-au consolat cu niște francezi la ceas de seară, cât pe ce să învingă amândouă cu 1-0, dacă nemții nu erau egalați la ultima fază! Poate nu întâmplător, și la confruntarea directă tot echipele din Bundesliga au avut de pierdut… Mai întâi, Borussia Dormund a primit-o pe Real Madrid pe superbul ei stadion, în fața superbului ei public. Deși faze frumoase au fost cu duiumul, golurile s-au dat mai mult pe bază de noroc, de ambele părți. La final, senzația a fost că scorul de 2-2 răsplătea echitabil prestația celor două echipe. Ronaldo a mai reușit un gol frumos, lovind cu capul „de unde vine”, numai că se afla fără echivoc în poziție de ofsaid, ceea ce-i făcea protestele un pic ridicole. A doua zi, miercuri, nu știai ce să alegi între Atletico Madrid – Bayern Muenchen și Borussia Moenchengladbach – Barcelona. Tot butonând între ele, se făcea că la pauză conduceau gazdele cu 1-0, teoretic împotriva calculelor hârtiei. Rezerva de a considera surprinzător acel 1-0 vine în ceea ce-o privește pe Atletico, considerată încă ruda mai săracă a Realului și a Barcelonei, deși palmaresul și continuitatea ultimilor ani ar trebui s-o recomande ca pe o forță de primă mărime. Iar faptul că scorul s-a păstrat și la final vine s-o confirme. În schimb, dincolo, o echipă catalană fără Messi și deci, îndrăznesc s-o spun, fără zvâc, a reușit să întoarcă rezultatul, beneficiind și de o șansă generoasă la golul lui Pique. Așadar, fotbalul german, campion mondial și vicecampion european, la nivel de club a reușit doar un punctuleț din nouă posibile în fața fotbalului spaniol, fost campion mondial și european. De urmărit dacă această discrepanță se va păstra și în penultima etapă, atunci când sunt prevăzute meciurile retur. Nu ne rămâne decât să ne rugăm pentru fotbalul german, ca să-l parafrazăm pe neamțul Daum!