Tot mitocanul e student

Înainte de-a deveni învățământul superior un sport de masă, nu se-ntâmpla ca orice mitocan să ajungă student.
Locuința mea se găsește lângă niște cămine de studente, aparținând de cea mai galonată universitate din țară. Fetele, scoase cu aspiratorul din cele mai
ascunse coclauri, n-au auzit ce-i aia civilizație. Aruncă pe geam tot ce nu le mai trebuie: chiloți sfâșiați, resturi menajere, pungi cu coji de cartoafe. Dau la maxim muzică împuțită și scuipă de la etaj.
Mai încolo, unde-ncep căminele băiețești, se dă startul sezonului principalei distracții: cum se-anunță căldura, cum cad de la etaj pungi cu apă în capul trecătorilor. Studenții iau oamenii la țintă: pentru fiecare persoană nimerită în plin, primesc un număr de puncte.
În blocul unde eu sălășluiesc, studenți mai cu dare de mână s-au cazat cu chirie în garsoniere. Nu se deranjează să coboare gunoiul la pubela de afară. Îl aruncă direct în budă.
De trei ori a fost, până acum, inundație, din cauza canalizării înfundate. V-ați confruntat vreodată cu o asemenea inundație? Nici nu vă doresc. V-aș descrie cum decurge, dar stați la masă.