Tot mai puțini români cred în politică, se înregistrează cele mai mici procente din ultimii 15 ani

Românii nu au încredere în politică și o evită, dar 73 la sută cred în Biserică, iar 82 la sută consideră că această instituție nu ar trebui să se implice în treburile politice, rezultă din studiul „Implicarea Bisericii în politică”, lansat, joi, de Fundația Soros.
Din studiu rezultă că opt la sută dintre cetățeni au încredere în partide politice, alți opt la sută în Parlament, 10 la sută în Guvern și 14 la sută în Președinție.
„Doar 19 la sută dintre români spun că se simt apropiați de o formațiune politică și numai 29 la sută mai sunt interesați de politică în general. Este adevărat că niciodată acești indicatori nu au fost foarte buni, dar sunt cele mai scăzute procente înregistrate în ultimii 15 ani de seriile de sondaje ale Fundației Soros România”, se arată în studiul remis agenției MEDIAFAX.
Inițiatorii studiului precizează că Biserica rămâne pe primul loc într-un top ad-hoc al încrederii în instituții, dar și în acest caz procentul este mai mic comparativ cu anii anteriori (de la 85 la 73 la sută). Astfel, 90 la sută dintre români spun că merg la Biserică măcar la sărbătorile importante, 70 la sută contribuie cu bani la Biserică, iar pentru 61 la sută rugăciunea face parte din viața de zi cu zi.
84 la sută dintre români nu au încredere în Traian Băsescu
La nivel simbolic, șeful statului se bucură de încrederea a doar 11 la sută dintre cetățeni, față de 84 la sută care nu au încredere în Traian Băsescu, iar în guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, au încredere 30 la sută dintre români, în timp ce în liderul celei mai importante confesiuni, Patriarhul Daniel, au încredere 39 la sută (ultimii doi având o notorietate vădit mai scăzută).
„Chiar dacă Patriarhul nu inspiră la fel de multă încredere ca instituția Bisericii, este totuși de aproape patru ori mai popular ca Președintele.(…) Datele punctează către două extreme: românii nu au încredere și evită politica și tot ce ține de ea, dar se încred în Biserică și se arată a fi, cel puțin declarativ, practicanți fervenți ai religie”, notează sociologii.
Românii resping ferm ideea ca preoții să sfătuiască oamenii cu cine să voteze
Din studiu mai rezultă că românii resping ferm ideea ca preoții să sfătuiască oamenii cu cine să voteze, 81 la sută dintre respondenți fiind împotriva aceste idei.
De asemenea, 56 la sută dintre cei chestionați se opun propunerii ca preoții să candideze în alegeri (înainte de adresarea acestor întrebări, respondenților li s-a explicat că termenul „preoți” este folosit pentru a denumi personalul clerical din diverse religii).
Doar trei la sută dintre români îmbrățișează total doar opțiuni conservator-religioase, cum sunt: finanțarea bisericii din surse publice, susținerea pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, susținere pentru predarea religiei în școală, îngrădirea avortului prin lege și sporirea influenței religiosului asupra politicului, nouă la sută împărtășesc cel puțin patru dintre cele cinci opinii.
„Cei 13 la sută de conversatori-religioși dintre români sunt o minoritate pasivă și cu resurse puține: 30 la sută dintre cei cu venituri foarte mici (sub 400 lei) susțin puternic opiniile de mai sus, față de doar 10 la sută dintre cei cu venituri mari (2.000 – 4.000 lei) și șase la sută dintre cei cu venituri foarte mari (peste 4.000 lei)”, se arată în studiul remis agenției MEDIAFAX.
Studiul a fost realizat în perioada 1 – 21 iunie 2011, pe un eșantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populația țintă cu o eroare de +/- 2,9 la sută la un nivel de încredere de 95 la sută.