Tot mai mulți suceveni, în mare parte tineri, au tulburări de somn, iar printre principalele cauze se numără stresul și poluarea atmosferică, a avertizat purtătorul de cuvânt al Asociației Medicilor de Medicină Generală, dr. Irina Badrajan, care arată că, cel puțin la nivelul cabinetului în care lucrează, din 1.600 de pacienți, majoritatea adulți, aproape jumătate suferă de insomnie într-o formă sau alta.
Potrivit medicului, femeile cu vârsta între 35 și 40 de ani sunt cele mai afectate iar, în general, în aceste cazuri, lipsa somnului se află în strânsă legătură cu instabilitatea economică, nesiguranța unui loc de muncă și deteriorarea relațiilor sociale. Grija zilei de mâine provoacă insomnie și pensionarilor, dar printre cauzele care nu-i lasă să doarmă se regăsesc cu precădere și diverse afecțiuni organice, cum ar fi cele cardiovasculare, neurologice și neuropsihice, precum și medicația luată pentru tratarea acestor boli.
Știrile violente și alarmante, printre cauzele tulburărilor de somn
La stresul de zi cu zi, care nu lasă oamenii să doarmă cât ar trebui, contribuie, spune dr. Irina Badrajan, și știrile difuzate de canalele mass-media, care prezintă fapte violente sau situații alarmante.
“Astfel de informații negative se adună în subconștient, iar la un moment dat găsesc o supapă în tulburările comportamentale sau de somn”, explică medicul.
Purtătorul de cuvânt al Asociației Medicilor de Medicină Generală arată că somnul reprezintă perioada de timp necesară refacerii forțelor fizice și psihice, precum și dezvoltării organismului, mai ales în perioada copilăriei. Durata normală a somnului variază în funcție de vârstă și de individ, astfel că nou-născutul doarme aproximativ 20 de ore, copilul între 2 și 4 ani doarme 14 – 16 ore, adolescentul 8 – 10 ore, adultul 7 – 9 ore, iar vârstnicul între 5 – 7 ore.
„În timpul somnului se produc anumite modificări fiziologice caracteristice, respectiv scade frecvența cardiacă și tensiunea arterială, scade secreția gastrică și urinară, iar musculatura se relaxează. Toate aceste fenomene permit organismului să-și refacă rezervele pentru o nouă perioadă de veghe. Lipsa somnului epuizează organismul, nepermițându-i să se refacă și lăsându-l lipsit de apărare în fața bolilor”, afirmă dr. Irina Badrajan, adăugând că somnul nu este, așa cum s-ar crede, o perioadă lipsită de activitate cerebrală, el fiind în fapt o perioadă temporală foarte aglomerată: „Pe durata somnului se desfășoară cinci etape, care se repetă de până la cinci ori în cursul nopții. Cea mai importantă etapă este cea cu mișcări rapide ale ochilor și în care undele cerebrale înregistrate pe EEG seamănă cu cele din timpul mersului, bătăile inimii se accelerează, respirația se intensifică, mușchii se relaxează, iar visele sunt intense”.
Insomnia favorizează obezitatea, mai ales în adolescență
Conform medicului, tulburările de somn sunt numeroase, dar de departe cea mai frecventă este insomnia. Aceasta se manifestă prin reducerea duratei și/sau profunzimii somnului și poate fi provocată de boli febrile, cardiovasculare, crize abdominale dureroase, nevralgii, hipertensiune arterială, psihoze, encefalite, intoxicații, diabet, uremie, hipertiroidie, surmenaj fizic, intelectual sau moral, crize emotive. Cel mai general simptom este somnul nestatornic și superficial. Insomnia persistentă se caracterizează printr-o stare permanentă de oboseală, fază în care bolnavul aproape nu poate adormi, iar dimineața se află într-o stare de indispoziție și depresie.
„Orele de somn lipsă cauzate de insomnie duc la întreruperea secreției unor hormoni cu greutate în procesele metabolice, între care hormonul de creștere este cel mai important. Ca urmare, este favorizată obezitatea mai ales în adolescență, apariția diabetului și a hipertensiunii. În plus, lipsa unui somn normal afectează atât performanțele fizice, cât și cele psihice din timpul zilei, iar astfel va fi afectată memoria, concentrarea și atenția, precum și capacitatea de a învăța lucruri noi. Oamenii care au câteva ore de somn lipsă pe săptămână se plâng de stres, depresie, agitație, nemulțumire, tristețe, anxietate, epuizare mentală”, completează dr. Irina Badrajan.
Câteva sfaturi pentru a avea un somn sănătos
Pentru a avea un somn sănătos, medicul atrage atenția că nu trebuie să utilizăm în nici un caz somnifere, mai ales fără sfatul unui medic. Un somn bun presupune utilizarea câtorva reguli ușor de respectat, cum ar fi evitarea activităților intensive în timpul serii, trezitul și culcatul mereu la aceeași oră, aerisirea corespunzătoare a camerei, evitarea agitației, dacă la culcare somnul nu apare. De asemenea, se poate citi sau asculta radioul până apare senzația de somn, se poate consuma un pahar de lapte cald cu miere și se va adopta o poziție relaxată, pe spate cu brațele întinse pe lângă corp, evitându-se poziția culcat pe stânga. Pe de altă parte, se va evita consumul de alcool înainte de somn, dar și urmărirea programului la televizor în aceeași cameră în care se doarme.
„Se cunosc și o serie de plante care pot să ne ajute să dormim, cum ar fi valeriana, passiflora, gotu kola, sunătoarea, kava kava. Acestea combat nu numai insomnia, ci și depresia, dar fără a crea dependență. Dacă toate măsurile dau greș, vă puteți adresa medicului, care vă va prescrie tratamentul potrivit stării de sănătate, în acord cu gravitatea insomniei și cu activitatea pe care o depuneți, pentru ca aceasta din urmă să nu fie afectată de efectele secundare ale medicamentelor”, a punctat Irina Badrajan.
