Tot arbitri sunt și ăia

Am fost, în zilele de weekend, martor TV al sferturilor de finală ale Campionatului Mondial de Rugby, lucru care m-a făcut să uit și de drama lui Hamilton în Formula 1, și de prestația jalnică a Constanței la handbal, ba chiar și de aceea hazliu-jenantă a Stelei la Mioveni, atât de frumoase fiind meciurile de rugby, printre care am văzut toate celelalte evenimente. Am rămas, o dată în plus, fascinat de dialogul permanent dintre arbitri și jucători, de mesajul superb pe care unul din ei, la meciul Africa de Sud – Fiji l-a adresat celor doi căpitani spre sfârșitul meciului, când jucătorii începuseră să-și tragă pumni cu îndârjire: „Don-t spoil this game!”, adică „Nu distrugeți acest meci!”, altfel spus „E păcat să vă bateți joc acum, la urmă, de minunatul spectacol pe care l-ați realizat până acum!”. A fost, într-adevăr, un show total, cu acțiuni superbe, cu încleștări dramatice, cu răsturnări de situație și, implicit, de scor pe tabelă, ce mai, o splendoare. Aș mai zice că e cel mai frumos meci din această ediție a World Cupă, numai că n-am văzut prea multe. E greu, totuși, de presupus că ar fi putut exista un altul care să ofere mai mult în privința spectacolului. Cu toate acestea, și aici s-a strecurat o gravă eroare de arbitraj: un eseu înscris în urma unei pase înainte, trasă la xerox după cea petrecută cu o seară înainte, la meciul Franța – Noua Zeelandă, ambele absolut decisive, cu atât mai mult cu cât s-a ajuns în faza meciurilor eliminatorii. Beneficiarele, Franța și, respectiv, Africa de Sud, au avansat în semifinală, în dauna păgubitelor. Asta, în condițiile în care la rugby există calea corectării greșelilor prin intermediul reluărilor TV, iar în fiecare dintre cele două meciuri s-a utilizat acest procedeu de câteva ori. Ei bine, nici una dintre cele două echipe defavorizate n-a scos un singur cuvânt despre gravele erori. Dimpotrivă: francezii au scris în ziarele lor că au câștigat pe mâna arbitrului!! Ajunși aici, înțelegem cel puțin două lucruri: 1) că în rugby nimeni nu bănuiește că arbitrii ar putea fura cu premeditare, ca în fotbal, și 2) că în fotbal nu se va introduce niciodată această monitorizare TV. De ce? Simplu: fiindcă arbitrii și-ar pierde trei sferturi din aura de „suverani”, iar nimeni n-are nevoie de asta. În plus, cu cine să mai negociezi, de miercuri, scorul de sâmbătă? Peste toate: ce să mai strigăm noi, în loc de „ho-ții, ho-ții!”? Că pe ăștia dacă nu-i bănuiești de hoție calificată înseamnă că n-ai înțeles nimic.