Torționarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid, în dosarul privind moartea unor deținuți la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care a condus-o în perioada 1958-1963, potrivit unor surse judiciare.
Ion Ficior a venit, joi dimineață, la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, acesta nefăcând nicio declarație la intrare.
Procurorii Parchetului instanței supreme l-au citat pe Ion Ficior pentru a-i aduce la cunoștință învinuirea de genocid, în dosarul deschis în urma denunțului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a înregistrat în 19 septembrie denunțul pentru genocid formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior.
IICCMER a arătat în denunț că Ion Ficior, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați la Periprava.
Reprezentanții IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor și a îngrijirilor medicale, bătăi și alte violențe, lipsa condițiilor elementare de trai și, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.
„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunțului că a identificat cel puțin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deținuților politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcții de conducere a coloniei de muncă”, a precizat PICCJ în comunicat.
IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torționar prezentat, după Alexandru Vișinescu.
Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigațiilor făcute de reprezentanții institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur, fiind înfometați și bătuți.
Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenție abuziv, represiv, discretionar împotriva deținuților politici, considerați atunci o amenințare la adresa noului regim, mai spunea Muraru.
Acesta preciza că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deținuți, toți condamnați pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.
Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.
IICMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici.
„Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenție instituit de acesta și reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deținuților politici”, preciza Muraru.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.
În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.
Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.
Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți)”.
