TOPORĂUȚI (II). Până în 13 mai 1733, satul Toporăuți se mai populase cât de cât, iar Constantin Nicolai Vodă poruncea starețului din Cernăuți să nu-i supere pe oamenii străini din Toporăuți, „satul așezat cu rupta la vistierie… nici cu coasa, nici cu alte lucruri, nici cu clăci gospod, ce sănt scutiți de olăcari, podvozi, globnici și șugubinari…, iar banii lor îi va plăti egumenului de la mănăstirea Barnovschi”.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Toporăuți, moșia mănăstirii Barnovschi, „147 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Simion și Ștefan, 1 dascăl, Toader, 1 jidov, David, 15 văduve, Anca, Ilina, Ocsana, Ilina, Ilina TODIRIASEI, Palaghia, Anița, Gafia, Tudora, Odochia, Gafia, Antimia, Nastasia, Maria și Nastasia, 17 case pustii și 111 birnici, și anume: Costan vornic, Harasim, Ion HARASIM, Toader HOPIC, Mihail HOPIC, Petre BUZĂ, Ion GALICIUK, Petre PENEȘICHII, Andrei sin GORDĂ, Simion sin GEREMCIUK, Andrei EREMCIUK, Ștefan EREMCIUK, Tănasă CHIZUB, Georgiță ROMANIUK, Vasile ROMANIUK, Ostafii sin IVAN, Simion SALAHOBA, Tănasă POROGINA, Georgii KORBOTE, Costașco morar, Pavel sin IVAN, Toader sin vornicului, Ion BURE, Ursul, Onofreiu VERETELNIK, Toader KORBOT, Mihalachi KORBOT, Ștefan LEHEIU, Ion POLEDUNAK, Simion sin ANDREI, Gavril sin STRĂTULAT, Dumitrașco sin OPRE, Dumitraș olar, Ion SĂMANDICI, Timoftei ROBUL, Simion SĂMANDICI, Ștefan RĂȚOI, Vasile LALAHUBA, Georgii HARAM, Ștefan ISĂCIUK, Andrieș ISĂCIUK, Mihalachi ISĂCIUK, Ion DANE, Dumitrașco sin IVAN, Vasile GAVRLIȚĂ, Roman KAZAMIR, Ștefan CORAC, Ion COZAC, Onofreiu COZMA, Mihail rus, Tănasă sin KARPENKO, Neculaiu CARPU, Ștefan CARPU, Goraș CARPU, Sofronii PURICE, Simion PURICE, Alecsa MACIULENKO, Ion ZAHARICIUK, Vasile ZAHARICIUK, Petre CIOBOTARESCU, Ilaș ZADOREȘNIAK, Simion ZADOREȘNIAK, Andrieș ZADOREȘNIAK, Dănilă ZADOREȘNIAK, Toader ZADOREȘNIAK, Pavel IVAN, Dumitru morar, Costandin ȚIBULIAK, Goraș ȚIBULIAK, Alecsa vătăman, Neculaiu GAVRILIICIUK, Vasile ȚIBULIAK, Gavril sin IJINCĂ, Andrieș DUBEȚ, Ion STARCIUK, Ștefan STARCIUK, Ion TROFINEIKO, Ion ROMANIUK, Ion ISAC, Fodor POREJNIK, Ilașco PAVELCIUK, Andrei ROMANCIUK, Dron ROMANCIUK, Costin POPĂSCU, Drone DUBEȚ, Vasile DUBEȚ, Alecsa, Andrieș SEVAILECIUK, Vasile BĂRBUȚĂ, Macsim DRON, Grigori SIANCIUK, Iacob rus, Ion DRON, Andrieș COLIICIUK, Ștefan POPOVICI, Toader DORMANCIUK, Goraș sin LESÂNCO, Grigoraș ZALECIUK, Ion ONOFREI, Anton cojocar, Toader LESÂNCO, Vasile LESÂNCO, Vasile LESÂNCO, Ion LESÂNKO, Grigoraș MAKARENKO, David MAKARENKO, Ion MAKARENKO, Gavriliță, Costin butnar, Dumitraș ROMANCIUK și Ion OSTAFI.
În 1774, satul Toporăuți avea 75 familii de iobagi (2 popi, 142 țărani, în 1775), iar în 1784, 282 familii.
Biserica Sfântului Profet Ilie din Toporăuți a fost ctitorită, în 1560, de voievodul Miron BARNOVSCHI, născut la Toporăuți, odată cu biserica fiind săpată în piatră inscripția: „Biserica de la Toporăuți, unde zac oasele părintelui meu (marele paharnic Dumitru Barnovschi) – Dumnezeu să-l pomenească! – să aibă (executorii testamentului) a o găti de ispravă”. În 1843, biserica avea 2.329 enoriași, patron bisericesc era Ioan von MUSTATZA, parohi fiind Andrei MITROFANOVICI și Ștefan COZUB, iar preot administrator, Ioan IGNATOVICI. În 1876, cei 3.700 enoriași ai satului erau păstoriți de preotul cooperator Theodor CALINOVSCHI și de preotul cooperator Ilie BENDAS, patron bisericesc fiind Împăratul Austriei. În 1907, paroh era Dionis MITROFANOVICI, născut în 1837, preot din 1863, paroh din 1870, preot cooperator fiind Theodor BUMBAC, născut în 1865, preot din 1890, iar cantor, din 1855, lectorul seminarial Elisei MEDVIG, născut în 1832, lector din 1886.
Din 1858, funcționa la Toporăuți o școală cu 6 clase[2].
În 1890, comuna Toporăuți avea 5.216 locuitori, primar fiind Constantin Dvirniciuc. Învățători erau Ștefan Nedelco și Ioan Toninciuc, Dionisie Mitrofanovici era paroh, iar Elisei Medvighi – cantor bisericesc.
La Toporăuți s-au născut publiciștii și profesorii universitari Victor MORARIU (12 februarie 1881) și Leca MORARIU (25 iulie 1888), precum și marea interpretă de folclor Sofia VICOVEANCA (23 septembrie 1941).
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 399
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 16, 1876 p. 47, 1907 p. 159, 58