La sfârșitul acestei săptămâni, când la Suceava se vor desfășura două importante simpozioane, „Artă și civilizație medievală” și „Bucovina – file de istorie”, manifestări la care vor participa istorici, muzeografi și cercetători din câteva țări europene, saloanele dedicate expozițiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) vor găzdui expoziția cu genericul „Tonomatul cu amintiri”. Într-o desfășurare expozițională nostalgică va fi prezentată publicului istoria și evoluția aparatelor muzicale (cu precădere mecanice) de înregistrare și redare a sunetului, exponate aparținând în majoritate Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iași, dar și din colecțiile CMB Suceava. Așa cum a subliniat realizatorul expoziției, istoricul Dan Petrovici, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” a achiziționat primul aparat de înregistrare și redare a sunetului (polyphon) în anul 1958, organizând prima expoziție cu caracter temporar de muzică mecanică în anul 1966. Achizițiile ulterioare de cutii muzicale, aristoane, simfonioane și patefoane au configurat o colecție de aparate muzicale mecanice care a permis organizarea unei desfășurări expoziționale permanente, expoziție care s-a deschis oficial în anul 1972, ocupând 5 săli din aripa de vest a Palatului Culturii din Iași. Îmbogățită prin noi achiziții și donații, colecția s-a diversificat și s-a extins cuprinzând de la aparate mecanice și cartele perforate pentru piane, cilindri de ceară de fonograf și discuri de patefon, până la pik-up-uri, magnetofoane și casetofoane electrice. Colecția în care a intrat și o orgă mecanică (cu înregistrare pe bandă perforată) și-a reorganizat grafica expozițională din anul 2003 într-o prezentare amplă și documentată a istoriei și evoluției aparatelor și automatelor muzicale. Expoziția de la Suceava, care se va deschide vineri la ora 9:45, oferă informații detaliate despre tehnicile și aparatele de înregistrare și redare a sunetului, de la momentul primei înregistrări a vocii umane (realizată pe un cilindru de cositor de Thomas Alva Edison în anul 1877) până la apariția compact discului. Pe parcursul acestei evoluții segmentul dedicat muzicii mecanice, ilustrat de înregistrările și redările sonore cu ajutorul fonografului, gramofonului și patefonului, este poate cel mai spectaculos. Aparate foarte bine întreținute, casete și cutii muzicale austriece și franțuzești din sec. XIX, gramofoane americane „Columbia” din anul 1897, patefoane de salon englezești din anii ’20, patefoane portabile din 1935 sau patefoanele românești „Metronom” din 1950, cărora li se alătură fotografii de epocă, mape și albume cu discuri din ebonită sau de vinil, ne permit să pătrundem într-o lume apusă în care înregistrări celebre ca vocea lui Enrico Caruso (1899), primele imprimări ale unor interpreți români (Elena Teodorini, Hariclea Darclee – 1903) sau prima înregistrare a unei voci românești pe discuri „Columbia” (Maria Tănase – 1936) sunt mărturii care fac parte dintr-o memorie culturală vie și nemuritoare.
