„Tonomatul cu amintiri”

Expoziția organizată ieri în saloanele de la parterul Muzeului de Istorie, cu genericul „Tonomatul cu amintiri”, prezintă, într-o desfășurare cu parfum de epocă, evoluția aparatelor muzicale mecanice de la sfârșitul sec. al XIX-lea (când a început această istorie, odată cu prima înregistrare a vocii umane, realizată în anul 1877 de Thomas Alva Edison pe un cilindru de cositor) până la patefoanele utilizabile încă în prima jumătate a secolului XX. Expoziția, așa cum a subliniat șeful Secției de istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina, Dan Petrovici, este „rodul unei colaborări” cu Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iași, completată, pentru „conturarea imaginii epocii”, cu câteva piese din colecțiile Muzeului Literaturii, ale Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui și din secțiile Istorie, Memoriale și Artă ale muzeului sucevean. Cutii muzicale de la sfârșitul sec. al XIX -lea (unele dintre ele utilizate pentru păstrarea în „pat de pluș” a bijuteriilor), aristoane cu discuri metalice perforate, gramofoane cu pâlnie și patefoane portabile sau de salon, ne prezintă, într-o desfășurare expozițională nostalgică (prin reconstituirea unui interior de salon cu mobilier sculptat, scaune tapițate cu piele, măsuță ovală, tavă cu ceainic și ceșcuțe din alamă, samovar, gramofon cu pâlnie și o rochie care, împreună cu pantofii de piele fină, își așteaptă parcă stăpâna), istoria și evoluția aparatelor de înregistrare și redare a sunetului, care-au făcut ca muzica să devină treptat o formă de delectare accesibilă tuturor. În vitrine, alături de casete muzicale, aristoane, gramofoane, discuri de ebonită sau de vinil, cutii cu ace de patefon, pot fi văzute carnete de bal, albume cu fotografii – între care unul care a aparținut familiei Cuza – un vizor stereoscopic, un lornion sau un evantai de sidef. Cea mai mare parte a pieselor prezentate, care aparțin muzeului ieșean, s-au constituit într-o expoziție care, sub același generic, „Tonomatul cu amintiri”, a fost onorată în anul 2004 de Ministerul Culturii și Cultelor cu Premiul Național „Dimitrie Leonida”. Lipsea doar tonomatul din titlul manifestării, pik-up-ul acela semiautomat, cu selector de discuri, care se declanșa prin introducerea unei monede sau a unui jeton, „dulapul muzical” care-a făcut furori în anii interbelici și imediat după cel de-al doilea război mondial. Dar, pentru că muzica nu putea lipsi de la o astfel de expoziție, cineva a învârtit de manivela unui patefon și în salon s-au auzit unduirile valsului.