TODIREȘTI (II). Consignațiunile lui Enzemberg, din 27 ianuarie 1778, înregistrează, în Todirești, următoarele familii de emigranți ardeleni: Petru Ursu (Dicea, 1760), Constantin Luca (Blăjeni, 1753), Miron Fermă (Bârgău, 1762).Marin Bulcă (Blăjeni, 1760), Marcoli Bulcă (Ilva Mică, 1760), Iacob Cioban (Budac, 1760), Mihai și Ioan Moldovan (Blăjeni, 1770), Miron, Vasile și Petru Nimigean (Nimigea, 1760), Gavril și Kerkira Ungurean (Dicea, 1760),Floarea Moroșan (Sighet, 1770), Traup Bârgăuan (Bârgău, 1771), Filip Budacu (Budacul Românesc, 1763), Toader, Ilie și Ioan Râpan (Râpa, 1770), Ignat și Vasile Moroșan (Dragomirești, 1765 și, respectiv, în 1760),Ioan, Simeon, Lupu și Vasile Florac (Desești, 1772),Lupu și Ion Gălățean (Galați, între Bistrița și Reghin, 1760),George Timu (Deleni, 1760),Chirilă Gălățean (Galați, 1760), Daniil Olar (Nimigea, 1760), Ursu Moldovan (Cincău, 1777),Grigore Tarasie (Beca, 1777),Ion Moldovan (Beca, 1777),
Consignațiunea următoare, cea din 15 decembrie 1778, înregistrează trei familii de emigranți, toți plugari din Nimigea, Precop Coca, Ilie Coca și Savu Mintronut.
Fără îndoială că o parte dintre aceste nume au dispărut din memoria Todireștilor, fiind înlocuite cu altele, cu ocazia deselor recensăminte, dar rădăcinile transilvane rămân, alături de cele ale străbunilor băștinași, pentru cei mai mulți dintre todireșteni.
Din 20 martie 1808, satul Todirești avea să aparțină armeanului Iosef baron Kapri, care o primise în dar de la tatăl său, Nicolaus baron Kapri, care o cumpărase, în vremea așezării moșiilor în Bucovina, de la boierul Dimitrie Darie.
Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Todirești a fost construită în 1782 și restaurată, în 1853, de parohul Nicolai Zybaczynski, biserica Sfântului Nicolai din Soloneț fiind construită, în 1764, de Diamant Grebencea și dotată cu un nou iconostas, în 1853, de parohul Nicolai Zybaczynski. În 1843, biserica avea 470 enoriași, patron bisericesc era Andreas de KAPRI, iar preot administrator era Nicolai Maierian. În 1876, patron bisericesc era Nicolai de Kapri, paroh fiind Georgie Strejac, iar numărul enoriașilor ajungând la 1.296. În 1907, când patroni bisericești erau evreii Kalman și Iankel Fischer, paroh era Ioan Sârbul, născut în 1858, preot din 1880, paroh din 1896, cantor fiind, din 1900, George Tipa, născut în 1851.
Din 1890, urmau să se deschidă, la Todirești și la Soloneț, câte o școală cu 2 clase[1].
În 1886, spre sfârșitul anului, la Todirești „s-a ivit lungoare. O mulțime de oameni au căzut și mai cad și acum victime acestei boli”[2].
În „Topographie der Bukowina”, apărută, la Cernăuți, în 1895, Daniel Werenka scria: „Toderești, 1.100 locuitori, paroch Ioan Abageriu; învățător Garabet Găină, primar Andrei Avram, cantor George Avram”.
Banca rurală românească din „Teodorești cu Soloneț” s-a înființat în 23 februarie 1902, sub președinția preotului George Muntean, Ioan Sârbul fiind director, E. Pral – vicepreședinte, Ion Avram – vicedirector, iar George Tipa – vistiernic.
[1]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 44, 1876 p. 47, 1907 p. 159, 129
[2]REVISTA POLITICĂ, Anul I, Nr. 13, decembrie 1886, p. 4