Tobă: 5.000 de persoane urmărite sunt în evidențele Poliției din 2009, 300 pentru infracțiuni grave



Peste 5.000 de persoane urmărite sunt în evidențele Poliției din 2009 până în prezent, dintre care aproximativ 300 de infractori sunt urmăriți pentru infracțiuni grave, a declarat, vineri, șeful Poliției Române, Petre Tobă.
Chestor principal de poliție Petre Tobă a spus că în cazul celor 300 de urmăriți, Poliția Română ar fi putut fi mai eficientă.
„Poate că aici, dacă am fi fost mai atenți, puteam fi mai eficienți. Am dispus intensificarea acțiunilor de căutare și intensificarea mesajelor operative cu polițiile din străinătate”, a precizat Petre Tobă.
Șeful Poliției Române a adăugat că 1.125 din cei 5.000 de urmăriți sunt prinși și încarcerați în acest moment, iar procedurile pentru extrădarea acestora sunt în curs de desfășurare.
Totodată, Petre Tobă a spus că Poliția Română are în vizor 114 urmăriți internațional de către alte state, despre care există date că s-ar putea afla în România.
„Situația cu urmăriții este într-o dinamică permanentă. Zilnic sunt prinși 15-20 de urmăriți și zilnic tot atâția sunt introduși în baza de date. 93 la sută dintre persoanele urmărite sunt încarcerate, ceea ce este un indicator de performanță bun pentru Poliția Română”, a spus Petre Tobă.
Pentru a exemplifica acest lucru, Petre Tobă s-a referit la cazul mediatizat recent, respectiv fuga lui Vasile Balint, cunoscut drept Sile Cămătaru, care a fost prins în patru ore de la emiterea mandatului internațional, de către o patrulă, la un filtru lângă Frankfurt.
Șeful Poliției Române a explicat că mașina lui Sile Cămătaru a fost oprită la un filtru de poliție, iar în urma verificărilor efectuate în baza de date, polițiștii au constatat că el este urmărit internațional. El a spus că cele mai multe mesaje schimbate de polițiștii români sunt cu cei din Germania, Franța, Italia și Spania.
Petre Tobă a adăugat că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și cu introducerea brățărilor de urmărire a infractorilor, eficiența va crește. El a precizat că nu se cunoaște data introducerii efective a acestor brățări, deoarece acest lucru înseamnă costuri suplimentare.
Chestorul Vasile Viorel, șeful Direcției de Investigații Criminale, a declarat că numărul urmăriților a crescut în 2012 față de 2009, în acest an existând în baza de date 5.417 urmăriți național și internațional, în timp ce în 2009 erau 5.379.
Potrivit lui Vasile Viorel, aceste cifre se explică prin faptul că în întreaga lume criminalitatea este în creștere. Totuși, potrivit acestuia, 35,5 la sută dintre aceștia sunt urmăriți pentru că se sustrag de la condamnări de cel mult trei ani.
Întrebat despre nemulțumirea ministrului de Interne la vederea acestor date, șeful Poliției Române a spus că din acest motiv a dispus intensificarea eforturilor.
Premierul Victor Ponta a declarat, la finalul ședinței de miercuri a Guvernului, că a primit de la Ministerul de Interne un prim raport privind situația persoanelor date în urmărire generală, care relevă că situația „nu stă foarte bine”.
„Situația nu stă foarte bine. Sunt urmăriți general identificați, dar și mulți alții care se află în libertate. Dintr-o primă evaluare -și eu am cerut în special ca pentru cei care sunt acuzați de infracțiuni cu violență să existe o atenție specială -sunt aproape 300 de persoane în această situație. Nu există nicio țară din lume care îi prinde pe toți cei care sunt dați în urmărire generală, dar cred că numărul actual este inacceptabil”, a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta îi ceruse luni ministrului de Interne să prezinte în ședința de Guvern raportul privind urmăriții general, precizând că vor fi făcute schimbări de conducere și de sistem la nivelul Poliției dacă va fi cazul.
Ulterior, Liviu Popa a fost schimbat de la conducerea Poliției Române, fiind înlocuit cu Petre Tobă, care a mai fost la conducerea instituției înainte de numirea lui Popa.
Ministrul Ioan Rus declara că schimbările la vârful Poliției Române reprezintă o chestiune strategică, având rolul de a crea o echipă capabilă și performantă, fără vreo „conotație” legată de „ultimele evenimente”.