Toate trec ca floarea spulberată…

Ar fi împlinit 60 de ani…
Astăzi! Ea, cea născută altminteri chiar în Florar.
N-a fost să fie. Boala parșivă, monstruoasă am îndrăzni spune (tipologia prenumără, la ceasul de față, aprox. 300, trei sute!?, de feluri în nemilosul beteșug), cancerul și-a făcut – prost de tot!, treaba.
Educatoare vreme de 40 de ani neîntrerupți în chiar localitatea de baștină, Voievodeasa – Sucevița, Viruța Corjîn (n. 1959) s-a stins anul trecut, în Brumărel, la 59 de ani. Dăscăliță dedicată, probând indiscutabilă chemare – fiică, soție, mamă, bunică ori colegă și prietenă fără de cusur, Elvira a muncit – a trudit și s-a jertfit exemplar. Ca un pai de lumânare aprinsă și arzândă la ambele capete.
A iubit! Între toate, semenii și FLORILE (până la Dumnezeu !) pe care, înainte de toate, le-a sădit, îngrijit și cultivat printre COPII – flori, altminteri și ei – ele nepieritoare, Căldura și Lumina Vieții.
Astăzi, ar fi împlinit 60 de primăveri! N-a fost să fie…
Inimă răcită prea devreme, om bun, suflet ales și nobil caracter, făptură firavă fără de seamăn, plămădită și zidită viguros din delicatețe și negrăită sensibilitate (câtă sensibilitate – tot atâta suferință), Viruța cea generos binecuvântată de pronia cerească a plecat să se odihnească pe îndelete printre entitățile angelice, lăsând în urmă memorabile avuții, lecții nepereche de bunătate și frumusețe sufletească.
La urma urmei, pământul are doar lațuri și lanțuri.
Cerul, doar aripi…
Astăzi, cea născută în luminosul și explozivul Florar ar fi rotunjit 60 de… primăveri!
N-a fost să fie…
Rămână, așadar, și unii și alții, să ne trecem obstacolele ce par ziduri tratându-le drept ferestre, drept oglinzi, vorba Pleșului cuminte. Știut fiind de când e lumea-lume că, între toate, iubirea e singurul lucru care se înmulțește atunci când îl împarți.
Cu fiecare dintre cei
De care moartea ne desparte,
Plecăm și noi, lăsând o parte,
În fiecare dintre ei…
Doar vorba inspiratului Serghei – poet să ne mai procure, fiștecăruia, niscai alin, îndurare, mângâiere:
Nu regret, nu mă jelesc, nu strig.
Toate trec ca floarea spulberată.
Veștejit de-al toamnei mele frig,
Nu voi mai fi tânăr niciodată…
În dorinți încep zgârcit să fiu,
Te-am trăit sau te-am visat doar, viață?
Parcă pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineață.
Toți suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fagii frunzele deșarte…
Binecuvântat să fie deci
Că trăiesc și că mă duc spre moarte…
Astăzi, 7 Florar, educatoarea Viruța Corjîn din Sucevița ar fi împlinit…
(Dumi Brad)
Educatoarea Elvira Corjîn