Opinii

„Toate sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos“



Foto: emm.ro
Foto: emm.ro

Internetul este folosit în special pentru comunicarea de informații, dar și pentru a socializa, inclusiv cu persoane total necunoscute. Pentru a facilita accesul la informații, bibliotecile și universitățile oferă studenților materiale, uneori chiar și gratuite, cu scopul de a-i atrage, de a le capta atenția și pentru a le oferi o „plajă” largă de opțiuni. El a devenit astfel o parte integrantă a societății noastre și nu va mai dura mult până când o să devină și o parte a vieții cotidiene a fiecărui om în parte. Această rețea informatică între computere conectate poate prezenta atât avantaje, cât și dezavantaje.
Un simplu click sau bătrâna răsfoire?
Tinerii nu mai folosesc mijloace tradiționale de învățare și instruire, cărțile devenind de domeniul trecutului. Este mai simplu ca printr-un click informația să apară în sute de pagini în fața micului ecran, fără a depune prea mult efort. Totul tinde spre superficialitate, făcând posibil ca scrisul de mână să dispară, asemenea cărților din biblioteci, ele fiind accesibile pe internet. Dacă privim din perspectiva tinerilor, internetul este micul lor prieten virtual care îi ajută la greu, dar dacă privim din perspectiva profesorilor, dar și a scriitorilor contemporani, interesul scăzut al elevilor față de școală este cauzat de influența societății și de mijloacele de comunicare în masă la care elevii sunt expuși.
O altă cauză o constituie nesupravegherea copiilor și neimplicarea familiei în educația acestora, urmată de structura materiei școlare, care este mult prea stufoasă, și de lipsa motivației. Cu siguranță, elevii de astăzi – „oamenii de mâine” – își vor pune adânc amprenta asupra acestei societăți, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, ei constituind „nucleul” dezvoltării economice, sociale, culturale a lumii în care trăim.
Putem considera, astfel, că lumea tinerilor se bazează doar pe trăirile micului lor prieten: internetul. Un studiu recent asupra activităților pe internet și a preferințelor sale arată că persoanele cu vârste între 18 și 32 de ani sunt cele care se supun celor mai variate activități pe internet – de la comunicații și divertisment până la cumpărături online. În ceea ce îi privește pe adolescenți, internetul este una dintre principalele surse de divertisment prin vizionarea de clipuri video, accesarea jocurilor online, descărcarea de muzică, blogurile, rețelele sociale și comunicarea tip messenger.
Psihologii avertizează că cei mai expuși la pericole sunt copiii care petrec mult timp în fața calculatorului, cei care se simt singuri, cei care nu au frați și surori, cei cu probleme medicale. Deseori îl consideră un adevărat prieten și sunt mulțumiți de faptul că aparatul comunică cu ei, dar în timp aceștia rămân profund dezamăgiți și doresc să se închidă în ei, să nu mai comunice cu nimeni. Acești copii se arată dornici să cunoască noi persoane. Prin urmare, ei trebuie îndrumați spre un mod „sănătos” de a-și alege atât partenerii de discuție, cât și jocurile, filmele sau muzica. De asemenea, activitatea fizică nu trebuie neglijată, deoarece are o importanță deosebită pentru un copil aflat în plină dezvoltare.
Ce este de făcut?
Pentru a evita ca internetul să influențeze într-un mod negativ creșterea și dezvoltarea copilului, trebuie să se încerce stabilirea unui echilibru între lumea reală și cea virtuală. Prin discuții, se pot prezenta, pe înțelesul său, avantajele, dar mai ales dezavantajele calculatorului. Un părinte trebuie să-i ofere întotdeauna copilului o alternativă plăcută de petrecere a timpului liber și alte opțiuni pe care un calculator nu le poate oferi: un meci de fotbal în aer liber cu prietenii, o carte deosebită, o plimbare prin parc.
Având acces la internet, poate interveni pericolul de a folosi absolut tot timpul stând în fața calculatorului, smartphone-ului sau tabletelor. Dacă nu stabilești să exploatezi internetul doar pentru activități precise și utile, poți deveni dependent de el, neglijând serviciul, școala sau timpul petrecut alături de familie și prieteni. Socializarea reală aduce beneficii mai mari decât petrecerea solitară a timpului în fața calculatorului.
Există însă și avantaje
Un efect pozitiv important al internetului constă în simplificarea și ușurarea activităților zilnice privind administrația sau gestiunea. Cercetătorul, utilizatorul lucrează direct pe suportul electronic personal, transmițând date și texte colegilor, clienților sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai ușor arhivate, reutilizate în orice moment și de către oricine. Mesageria electronică permite o comunicare și un mod de lucru de mare eficacitate, scurtând pauzele, cauză a unor intermediari ineficienți.
Un alt avantaj oferit de internet este reducerea costurilor, în special privind comunicarea și cele legate de manipularea informației și a datelor. Crearea rețelelor de calculatoare și existența persoanelor care să le folosească ne conduc către un fenomen nou, și anume dezvoltarea unei noi creativități colective. Internetul poate fi un mijloc de educare foarte propice atunci când acesta este utilizat cu măsură, dar poate fi dăunător atunci când este utilizat în exces.
Este important să ne ghidăm viața după un program corect, sănătos, fără acte exagerate. Gestionând util timpul de care dispunem, ne putem bucura de fiecare moment alături de cei dragi, nu în fața unui calculator, pentru că viața reală primează vieții virtuale!
Să lucrăm cât ne trebuie pentru lucrul nostru
Sfântul Apostol Pavel scria corintenilor că „toate sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos”, arătând că nu se va „lăsa biruit de ceva” (I Corinteni 6, 12). În alt loc, mărturisea: „Tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii” (I Corinteni 9, 22). Biserica învață că lucrurile au fost create pentru a sluji omului, nu pentru a-l robi. Așadar, depinde de om în ce fel se va folosi de mijloacele cu care intră în contact.
Sfântul Vasile cel Mare învăța, în omilia către tineri, să discernem „așa cum fac albinele; acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se așază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere. Noi, dacă suntem înțelepți, să luăm din cărți cât ni se potrivește nouă și cât se înrudește cu adevărul, iar restul să-l lăsăm. Și după cum atunci când culegem flori de trandafir dăm la o parte spinii, tot așa și cu niște scrieri ca acestea; să culegem atât cât este de folos și să ne ferim de ce este vătămător”.
Biserica nu este străină de avantajele internetului și încearcă să vină în întâmpinarea celor care preferă acest mijloc de informare. Patriarhia Română, eparhiile din diaspora, parohiile și alte instituții ale Bisericii își comunică proiectele online. De asemenea, utilizatorul poate afla în lumea virtuală un adevărat ghid de teologie, cu scrieri biblice, patristice, liturgice, istorice, filme documentare și muzică bisericească, artă creștină, dar și actualitate religioasă de pretutindeni.
(Vlad Putinică, sursa: Ziarul lumina)