În octombrie 2011, va avea loc în țara noastră un recensământ al populației și al locuințelor, parte a unei operațiuni de recenzare mai largi, inițiată la nivelul Uniunii Europene. Cele 35 de criterii de recenzare, care compun formularul individual, investighează societatea din perspective considerate critice la nivel european.
Astfel, un fenomen care preocupă toate statele UE este cel al migrației, interesând (întrebările 16-19) atât locul unde au emigrat persoanele, cât și scopul și durata stabilirii reședinței în străinătate. Relevanța cifrelor obținute pe acest subiect este una importantă: dacă numărul cetățenilor stabiliți pe o durată mare în străinătate va fi unul important, este posibil ca numărul reprezentanților țării noastre în Parlamentul European (în prezent 33) să fie „redimensionat” în sensul scăderii acestuia.
Raportarea tinerei generații la dezideratul întemeierii unei familii
Societatea europeană este preocupată și de descreșterea demografică, și de fenomenul îmbătrânirii populației. Conex, instituția familiei care pare a necesita o resuscitare în Occident și care nici în țara noastră nu se simte prea bine, va fi și ea analizată (incidență, durată) comparativ cu hibridul tot mai ispititor al uniunii consensuale. În anul dedicat Tainei Cununiei vom afla care este raportarea tinerei generații la dezideratul întemeierii unei familii și, în consecință, care sunt măsurile care se impun a fi luate: politici de susținere a familiei și natalității de către stat, campanii de popularizare a importanței nașterii de prunci pentru sănătatea societății, a beneficiilor de a avea un frate (sau mai mulți).
Un aspect interesant ce va fi clarificat în octombrie este și cel al componenței etnice a populației, precum și cel al cetățeniilor multiple. Interesant este faptul că criteriul limbii materne este disjuns de cel al etniei, fapt ce va putea să vină în sprijinul unor comunități cultice și lingvistice, precum ceangăii, a căror apartenență etnică este disputată între minoritatea maghiară și majoritatea românească. De asemenea, acest detaliu poate ajuta și la definirea corectă a acelor comunități ce aparțin unei anumite minorități etnice, dar, ca urmare a procesului de asimilare, nu mai vorbesc, nu mai folosesc limba specific acestei minorități. Este și cazul etnicilor români din statele vecine (Serbia, Ucraina, Ungaria), unde tinerii, deși se identifică cu comunitatea română și participă cu regularitate la slujbele bisericii ortodoxe române (unde li se permite acest lucru), nu mai cunosc limba română.
Criteriu vizat de recensământ, al religiei persoanelor
În fine, un alt criteriu vizat de recensământ este cel al religiei persoanelor. Trebuie să remarc formularea nefericită a întrebării nr. 23: „Cărei religii consideră persoana că îi aparține?” De ce a fost evitată formularea simplă „cărei religii îi aparține persoana”? Ce mesaj poartă acest „consideră”? Pentru cei care aparțin în mod practicant la o religie, nu este nici o problemă. Pentru cei convertiți la o religie, de asemenea, nu sunt dubii: convertiții sunt cei mai hotărâți! Dar pe cei care s-au îndepărtat temporar de Biserică sau care au relație formală sau ocazională cu credința, ce îi îndeamnă acest „consideră” să declare? Curentul ateist și antireligios care îmbolnăvește societatea individualistă, carieristă și consumatoristă dorește (unde am mai întâlnit asta?) să atragă cât mai multe suflete dezorientate. Ceea ce trebuie să avem în vedere când răspundem la această întrebare este că și aceste cifre pot crea consecințe. Un număr în scădere al creștinilor ortodocși va atrage după sine o îmbărbătare a celor care luptă împotriva educației religioase în școli sau împotriva susținerii cultelor de la bugetul de stat.
Să fim cu luare aminte…
Dacă rămânem la fel de indiferenți la ce se întâmplă în „cetate”, s-ar putea să avem surprize în ceea ce privește rezultatul numărului cetățenilor de etnie română sau procentul celor care se mai declară creștini. Să fim, așadar, cu luare aminte pentru că este posibil ca de un astfel de recensământ, aparent banal, să depindă abordările viitoare, politice și sociale, cu efect direct asupra societății românești, în ansamblul ei, și asupra familiei creștine.
(pr. Ion Armași, sursa: www.ziarullumina.ro)
