Consiliul Județean Suceava va acorda două titluri de Cetățean de Onoare post-mortem pentru marii militanți unioniști bucovineni Iancu Flondor și Ion Nistor. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat luni, la întrunirea lunară a deliberativului, că în acest an Ziua Bucovinei, în 28 noiembrie, va fi marcată și printr-o adunare solemnă a CJ, în cadrul căreia vor fi emise titlurile pentru cei doi militanți unioniști.
Flutur a afirmat că aici, în Bucovina, trebuie acordată mai multă atenție acestui eveniment și ”trebuie să se vorbească mai mult despre asta” și despre cei care au contribuit decisiv la unirea Bucovinei cu Regatul României.
Dr. Iancu Flondor a prezidat, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuți, care a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României. Prin aceasta s-a hotărât „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”.
La congres au participat 74 de membri ai Consiliului Național Român, șapte delegați germani, șase delegați polonezi și 13 delegați din comunele ucrainene. Iancu Flondor a fost ales ca președinte al Consiliului Național Român și a devenit primul șef al Guvernului român în Bucovina. La data de 18 decembrie 1918, Iancu Flondor a fost numit în funcția de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu. În această calitate, el a pus bazele noii administrații românești în Bucovina: a introdus limba română în învățământ, în administrație, justiție etc.; a angajat funcționari din rândul autohtonilor; a militat pentru recuperarea depozitelor din băncile austriece; a sprijinit presa românească; a promovat democratizarea vieții publice și a pledat în favoarea intereselor țăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară ș.a.
Istoricul Ion I. Nistor a fost membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. A fost profesor la universitățile din Viena și Cernăuți, rector al Universității din Cernăuți, profesor universitar la București, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.